Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a fost declarat cel mai mare faliment din istorie şi a adus criza la nivel mondial,
Lehman Brothers Holdings Inc. este din nou o afacere. La doi ani după faliment, noul Lehman are miliarde de dolari în numerar, 500 de angajaţi, investiţii şi proprietăţi, unele încă falimentare, dar care ar putea deveni profitabile în viitor, transmite Bloomberg.
Defuncta bancă de investiţii din New York, condusă de Bryan Marsal, are aproape 20 de miliarde de dolari în numerar şi un stat de plată de până la 45 de milioane de dolari pentru directori şi consilieri. Investiţiile greu de vândut sunt administrate de 400 de angajaţi, iar firma cheltuieşte zeci de milioane de dolari pe litigii, care s-ar putea întinde până cel puţin în 2012.
Marsal, director general al Lehman din 2008, a cheltuit 1,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona credite asociate falimentului, pe care le-ar putea vinde cu profit. Firma sa, Alvarez & Marsal, a câştigat 326 de milioane de dolari din Lehman în iulie. Banca a primit aprobarea judecătorilor să înfiinţeze o divizie numită Lamco, care să gestioneze timp de cinci ani investiţiile imobiliare, fondurile cu capital de risc, derivatele şi împrumuturile corporatiste şi să furnizeze locuri de muncă pentru angajaţii Lehman şi ai firmei lui Marsal. Acesta speră să obţină între 40 şi 50 de miliarde de dolari din vânzarea activelor Lehman în următorii cinci ani.
Pe de altă parte, mulţi coloşi bancari o duc azi bine, după ce statele au investit sume uriaşe pentru reanimarea lor. Criza s-a transformat în acest fel din una a creditelor imobiliare în criza deficitelor bugetare cu care se luptă astăzi multe state din Europa.
Mai mult, Doru Lionachescu, managing partner Capital Parteners, consideră că singurii perdanţi ai actualei crize sunt cei din generaţiile viitoare, întrucât statele s-au îndatorat pentru a salva băncile.
"Şi în România şi peste tot dacă ne uităm perdanţii nu sunt generaţiile actuale. Au venit state, au pompat masiv, şi-au creat deficit şi i-au salvat pe acţionari. Şi pe management, şi pe board, pe toţi i-a salvat. Dar cu ce preţ?", a spus Lionachescu. (Daniela Ivan)
ROMÂNIA, DE CE ACORD NOU CU FMI?
Criza a adus în România deficite bugetare mari, pe care statul nu le-a putut finanţa în lipsa unui acord cu FMI. Însă se pare că nici cele 20 de miliarde de euro luaţi de la FMI, UE şi Banca Mondială pentru doi ani nu au fost suficiente. Nu am reuşit să ne redresăm în acest interval şi acum se discută că avem nevoie de un alt împrumut, însă există şi bancheri care spun că nu este o soluţie bună. România are nevoie de un alt împrumut de la FMI doar dacă statul nu îşi face "curăţenie în casă" şi este obligat să atragă fonduri pentru cheltuielile de consum, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu. Întrebat dacă este necesar un nou împrumut de la FMI, Pascariu a spus: "Nu, bineînţeles că nu. Doar dacă statul nu îşi face curăţenie în casă şi are nevoie de bani de consum".
