Microhidrocentrale: Investitorii curentează statul

Statul trebuie să bage bani cot la cot cu investitorii privaţi care vor să realizeze microhidrocentrale pe râuri pentru a asigura alimentarea cu apă a oraşelor şi industriei, irigaţii ale culturilor agricole sau protecţia la inundaţii a localităţilor.

"Potenţialul hidro al României este amenajat la jumătate, iar pentru cei 50% rămaşi există un mare interes din partea unor investitori privaţi pentru amenajarea de sectoare întregi de râu cu salbe de microhidrocentrale cu putere sub 10 MW. Dacă statul nu se miş­că rapid, există riscul ca investitorii să ob­ţi­nă avizele şi să construiască aceste centrale cu gândul numai la producţia de ener­gie electrică, fără să ia în considerare şi aceste aspecte complexe", a avertizat Răzvan Cojoc, directorul Departamentului de Dezvoltare, din cadrul Hidroelectrica.

El a evidenţiat că microhidrocentralele îndeplinesc mai multe funcţii din care producţia de energie electrică este doar una. "Majoritatea schemelor gândite înainte de 1990 au fost complexe şi cu­prin­deau, pe lângă producţia de energie electrică şi regularizarea sezonieră, protecţia la viituri, alimentare cu apă a popu­laţiei şi a industriei", a spus Cojoc.

PROFIT DIN PICĂTURI
Goana privaţilor după profitul din sectorul hidroenergetic se va accentua în perioada următoare, datorită sistemului atractiv de certificate verzi. Un astfel de document este echivalentul producerii unui MWh în microhidrocentrale cu o capacitate sub 10 MW. Pentru perioada 2008-2014, aceste certificate verzi se vor tranzacţiona la sume între 27 şi 55 de euro. În condiţiile în care energia hidro este cea mai ieftină de produs, iar Hidroelectrica are un tarif reglementat de 60 de lei pe fiecare MWh livrat, construirea de microhidrocentrale este foarte atractivă pentru investitori datorită celor 55 de euro pe care îi primesc prin sistemul de certificate verzi.

MAGNET DE BANI
La momentul actual există, conform datelor prezentate de Hidroelectrica, un număr de 379 de microhidrocentrale, din care 295 (78% din total) sunt în exploatare, 38 (10%) nu funcţionează, iar alte 46 (12%) sunt în execuţie, majoritatea în portofoliul Hidroelectrica.

Magnetul care îi atrage pe investitori este că în ţara noastră datele Hidroelectrica arată că se mai pot amenaja alte 900 de astfel de centrale cu o putere in­sta­lată totală de 911 MW. Acestea ar putea produce în medie 3.362 GWh pe an. În plus, reglementările cer ca energia produsă de acestea să fie preluată în consum în regim prioritar, deoarece este consi­derată "verde". "La noile proiecte ar trebui implicate Apele Române, împreună cu consiliile judeţene şi locale care să contribuie cu bani alături de investitori, astfel încât aceste funcţii complexe de alimentare cu apă, irigaţii şi protecţie la viituri să fie realizate", a spus Cojoc. "Una este ca investitorul să facă numai microhidrocentrala care să producă doar cu­rent şi alta este să realizeze un baraj, de exemplu. Numai preţul terenului necesar pentru lacul de acumulare este foarte mare", a continuat directorul.

PRODUCŢIE VERDE
Cele aflate în exploatare au o putere instalată de 364 MW şi produc în mediu anual 1.077 GWh. Centralele nefuncţi­o­na­le de acest tip totalizează 17 MW şi ar pu­tea produce în medie 69 GWh pe an. Cele aflate în construcţie contorizează o pute­re instalată de 124 MW şi ar putea produ­ce alţi 379 GWh într-un an. Din cele 379 de centrale, în anul 2004 au fost pregătite pentru privatizare 147. Până acum au fost vândute 87 în cadrul a şapte licitaţii cu strigare. În 2008, an normal din punct de vedere hidrologic, Hidroelectrica a produs 17 TWh energie electrică, reprezentând 26,41% din total.