Mielul de Paști, hrănit cu o delicatesă: porumb!

„Am miei de vânzare, dar deocamdată nu s-a stabilit prețul. Va fi undeva la 20 de lei în viu și la 40 de lei tăiat (n.r. - carcasă). Pastrama o să coste undeva la 40-45 de lei kilogramul. A ajuns la 2 lei kilogramul de porumb și prețul la miel s-a scumpit doar cu 2-3 lei. Anul trecut am dat cu 16 lei, în viu, și anul ăsta se estimează cu 19-20 de lei kilogramul de miel. Dar, anul trecut am luat porumbul cu 78 de bani, cu tot cu depozitare. Nu știu cine o mai putea să crească animale. Acum tot a fost bine, că cei care au mai avut bani au apucat să cumpere de astă-toamnă sau din iarnă, când era porumbul și combustibilul mai ieftin, dar la anul... La 8 lei cât e litrul de motorină în agricultură, vă dați seama ce preț o să aibă porumbul la toamnă? Atunci să vedeţi scumpiri!”, a declarat pentru Jurnalul, Ion Prodea, din Lunca Corbului, județul Argeș, proprietarul a peste 500 de oi.  

Subvenția a venit după 5 luni

Ciobanii se plâng că ajutoarele de la stat sunt prea mici și vin prea târziu! Subvenția a venit la aproximativ 5 luni de la depunerea declarației. Din acest motiv, proprietarii de animale nu pot ţine pasul cu majorările galopante. 

„În zootehnie, a fost subvenția de 4 euro pe cap de animal, la cursul valutar din octombrie (n.r. - 2021), când am depus actele și a fost aprobată. Dar mie, mi-a băgat banii săptămâna asta, că au întârziat de la Guvern. Nu suntem sprijiniți! Ar trebui să fie subvenții mai mari sau măcar să ni le dea la timp. Pe mine, dacă a trecut o zi la ANAF și nu am plătit datoria, m-a și sancționat. Mi-a blocat conturile, tot, plus penalizări. Dar statul dacă întârzie şi nu-mi dă mie banii la timp, eu ce pot să fac? Nimic! Aici am eu o problemă cu statul ăsta! Statul nu vrea ca românii să crească animale, vrea să se aducă animale numai din afară. Ca să nu mai vorbim de ce acte și ce condiții cer ei. Vă dau un exemplu: vor mașină autorizată pentru transportul mieilor, să merg cu ei vii la abator, vor altă mașină autorizată să mă duc cu carcasa la piață. Îți poți permite să cumperi o mașină și să lucrezi cu ea o săptămână pe an? Nu! Pe noi ne-au zăpăcit cu controalele. Pe cei mari de la supermarket îi controlează așa ca pe noi?”, spunea supărat Ion Prodea.  

N-a fost nici iarbă!

Vremea rece, lipsa zăpezii şi a ploilor, i-a afectat pe oieri. Mieii nu au crescut aşa cum ar fi trebuit şi nu pot fi vânduţi de Paşte, iar după sărbători nu se ştie dacă se mai găsesc clienţi interesaţi să cumpere, se plânge proprietara unei stâne.

„Momentan nu vindem, că sunt micuți, noi o să vindem după Paște, dacă mai avem cui! A fost frig, nu au fost ploi, nici zăpadă şi nu a crescut iarba. Am hrănit animalele cu porumb şi furaje, dar lor le trebuie și iarbă grasă. Nu prea a fost iarbă și… Au vândut cei care au avut”, povestea Viorica Dordescu, din comuna Corbi.

Fondurile europene: „Jumătate din bani se cheltuie pe consultanți și pe navetă, ba la deal, ba la vale”

Pe lângă subvenţiile primite de la stat, unii fermieri au accesat şi fonduri europene în speranţa că astfel le va fi mai uşor. Nici vorbă! După alergătură şi tensiuni nu s-au ales cu mare lucru.

„Nu se vrea cu noi toți, cei cu capital românesc. Economia e pusă pe butuci! Nu se mai vrea. Ne promit și tot ei ne pun piedici. Ei, când ne-au primit în UE, nu au știut cât de muncitori suntem noi și cât putem să producem. S-au păcălit! Ei s-au gândit că noi o cumpărăm de la ei. N-au știut că noi așa am trăit: am muncit, am mers la câmp, am crescut animale, ca să avem ce să mâncăm, nu să cumpărăm de la supermarket. Ca să nu mai vorbesc de proiecte (n.r. - proiecte cu fonduri europene). Mai bine te lipsești! Am făcut și eu unul. Până l-am dus la sfârșit, au rămas banii pe jumătate la ei. A durat 2 ani de zile până când am întocmit toate hârtiile cum au vrut ei. Nu se gândesc că noi suntem pe vârf de munte și mergem la Pitești de două ori pe an. Te cheamă pentru o hârtie de câte ori au chef. Te mai pune și să o faci din nou, că aia nu e bună! Mai faci un drum. Și sunt niște termeni în proiecte care nu sunt pe înțelesul meu, eu care sunt cu 8 clase. Jumătate din bani se cheltuie pe consultanți și pe navetă ba la deal, ba la vale. Să știți de la mine, viața la țară e pe cale de dispariție. Eu mă apropii de 50 de ani și în urma mea nu mai văd altă generație care să se ocupe de animale. Birocrația asta, ne omoară în România!”, a mai povestit Ion Prodea.

Programul de sacrificare și vânzare

La nivelul judeţului Argeş, nu s-au stabilit încă regulile privind centrele de sacrificare şi punctele  de comercializare. „Acum centralizăm. Am dat adrese la toate primăriile să stabilească dacă vor să facem centre temporare de sacrificare a mieilor. Anul trecut au fost centre de sacrificare la Miroşi şi Albeştii de Argeş, acolo unde este un abator de mică capacitate cu flux pe el. În pieţe nu vom avea centre de sacrificare. Sunt doar puncte de comercializare a carcaselor. Cererile fermierilor vin la nivelul pieţelor şi după aceea noi verificăm documentele, iar responsabilii pieţelor împart spaţiile. Perioada de sacrificare şi comercializare este 11-23 aprilie”, a declarat directorul Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș, Sorin Sorescu.

Fermierii din Argeş spun că, de Paște, kilogramul de carne de miel va costa cam cu 5 lei mai mult față de anul trecut. O scumpire și mai mare va fi în toamnă, ca urmare a creşterilor de preţ la cereale şi carburanţi.

Livrare la domiciliu

 Ca să atragă clienţii şi să evite taxele din pieţe, sunt şi fermieri care livrează carnea de miel, direct la cumpărător. „Mieii pot fi luați direct de la stână, dar îi ducem și noi la client. Ne dă omul mesaj, spune cât vrea, când şi unde să-l ducem. Strângem mai mulţi clienţi și ne întâlnim undeva în oraș. Ne înţelegem! Mergem și acasă la client. Aşa am scăpat de balamucul din pieţe şi oamenii sunt mulţumiţi că mergem noi la ei” , spunea fermierul Gheorghe Olteanu, din satul Poenărei.

A durat doi ani de zile până când am întocmit toate hârtiile (pentru fonduri UE - n.r.) cum au vrut ei. Nu se gândesc că noi suntem pe vârf de munte și mergem la Pitești de două ori pe an. Te cheamă pentru o hârtie de câte ori au chef

Cioban din Argeș