Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Negocierile pentru un acord de împrumut cu Fondul Monetar
Internaţional au debutat sub semnul unei dihonii generalizate la nivel
naţional. Discursul lui Traian Băsescu prin care a fost lansată tema
acordului cu FMI şi oficializată perioada de austeritate a aprins
atmosfera din societatea românească, oricum încinsă de spectrul crizei.
Încă o dată Traian Băsescu îşi arată talentul de declanşator de mari
turbulenţe, de această dată scandalul iscat de acordul cu FMI riscând
să aibă un efect devastator pentru stabilitatea economiei şi a
echilibrului politic. Delegaţia experţilor Fondului găseşte la
Bucureşti fierbere şi nesiguranţă la nivelul Executivului, alianţa
PSD-PD-L dând semne de avort spontan.
Dorind să arunce responsabilitatea situaţiei dificile a finanţelor publice exclusiv în cârca fostului Guvern, Traian Băsescu încearcă să facă uitată contribuţia instituţiei prezidenţiale în mandatul 2004-2008 la degradarea autorităţii Parlamentului şi la scandalurile politice neîntrerupte pe care le-a alimentat în coaliţia de guvernare.
Miliardele pe care Preşedinţia şi o parte a Guvernului doresc să le împrumute de la FMI pentru a stabiliza economia şi a asigura trecerea crizei sunt comparate cu o centură de siguranţă de Traian Băsescu. Cu banii împrumutaţi, dl Băsescu doreşte să-şi asigure un respiro până la alegerile prezidenţiale, acordul cu FMI devenind în acest fel centura de siguranţă pentru reînnoirea mandatului.
Scump, scump, dar de ce trebuie să plătim o ţară întreagă, amanetând viitorul cu zeci de miliarde de euro pentru a satisface ambiţiile unui singur om? (Dan Constantin)
Guvernul vrea să ia din nou bani de la FMI, în cadrul unui pachet financiar mai consistent care să includă şi Banca Mondială, şi CE. Sumele vehiculate pe surse sunt ameţitoare: 19-20 de miliarde de euro, rambursabile în cinci ani. Un calcul simplu arată că fiecărui român i-ar reveni 1.000 de euro din această finanţare. Banii vor fi folosiţi însă pentru stabilizarea economiei, iar factura, ca de obicei, o va plăti populaţia.
Delegaţia FMI a început ieri la sediul BNR negocierile pentru acordul de împrumut. Autorităţile române speră că acest pachet financiar va reuşi să ţină în frâu devalorizarea leului, să alunge speculatorii care atacă moneda naţională, să transmită un semnal clar de încurajare pentru investitorii străini, să dea un imbold băncilor să dea drumul la creditarea economiei, să confere mai multă credibilitate statului român. Problema este că Fondul Monetar Internaţional (FMI) va impune măsuri draconice care vor afecta bugetarii, pensionarii şi persoanele cu venituri mici.
CÂT AVEM NEVOIE?
Atât timp cât oficialii români evită să spună care este suma pe care România doreşte să o împrumute, analiştii economici vorbesc despre cifre care pleacă de la 7 miliarde de euro şi ajung la 25 miliarde de euro. Directorul general adjunct al BRD, Claudiu Cercel, a apreciat că împrumutul va fi în valoare de 7-8 miliarde de euro, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, consideră undeva între de 12 şi 13 miliarde de euro, iar europarlamentarul Daniel Dăianu estimează o valoare de 15 miliarde de euro. Un raport al ING vorbeşte despre sume cuprinse între 9 şi 25 miliarde de euro, fără o scădere substanţială a rezervelor BNR, sau între 3 şi 19 miliarde de euro, dacă sunt utilizate 6-7 miliarde de euro de la rezerva valutară a BNR. Banca Centrală dispune de o rezervă-record de 25,9 miliarde de euro, însă mare parte din aceasta e formată din banii băncilor pe care BNR nu îi poate folosi pentru salvarea economiei.
Cum am ajuns să avem nevoie de aceşti bani? "Serviciul datoriei externe este de 33 miliarde de euro, la care se adaugă deficitul de cont curent, ceea ce înseamnă un necesar de finanţare total de peste 40 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind a sectorului privat", a declarat Ionuţ Dumitru. Datoria privată scadentă în 2009 se ridică la 24 miliarde de euro, din care 17,5 miliarde de euro va fi reînnoită, potrivit unui studiu al BNR.
RĂU CU FONDUL, RĂU ŞI FĂRĂ
FMI ar putea cere României mai multe condiţii care vor afecta populaţia: îngheţarea salariilor în cazul sectorului bugetar, concomitent cu reducerea personalului, ţintirea unui deficit bugetar mic, creşteri ale TVA sau renunţarea la cota unică şi îngheţarea preţurilor administrate de stat, îndeosebi la utilităţi, consideră Liviu Voinea, director executiv în cadrul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "Banii veniţi de la FMI se vor duce la rezervele BNR şi ar elibera presiunea pe rezervele minime şi dobânda de referinţă şi astfel ar ajuta să repornească creditarea. Băncile şi fondurile străine ţin banii în România datorită dobânzii mari, iar dacă BNR-ul va reduce dobânda pentru a stimula creditarea, atunci aceşti bani ar pleca din ţară şi se va ajunge la deprecierea foarte puternică a leului dacă n-avem un back-up", a declarat Voinea. El a mai completat că banii ce ar veni de la UE ar ajuta la finanţarea deficitului bugetar.
În privinţa cursului, Capital Economics din Londra precizează că moneda naţională ar putea cădea până la 5 lei pentru un euro, din cauza fundamentelor economiei româneşti. Dăianu spune însă că acordul va avea drept consecinţă chiar deprecierea brutală a cursului prin protejarea unei deprecieri de durată, împrumutul având scopul tocmai de a consolida rezervele valutare ale BNR şi de a descuraja atacurile speculative. "Un nivel de 5 lei/euro nu ar fi bun pentru economie", consideră Dăianu.
CONCEDIERI ŞI ÎNGHEŢĂRI SALARIALE
Mai mulţi salariaţi din administraţie sau de la companiile de stat şi-ar putea pierde locurile de muncă. "Este foarte probabil ca FMI să ceară o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar şi a altor venituri finanţate de la bugetul public, inclusiv a pensiilor", spune Daniel Dăianu. "E parţial firesc să ne ceară şi reduceri de personal, pentru că numărul bugetarilor a crescut cu 15% în ultimii patru ani", completează Voinea. Pe lângă acestea, un împrumut extern ne-ar mai putea aduce şi creşteri de taxe ori de TVA, ori la cota unică. "În Ungaria, TVA a crescut de la 20% la 23% după acordul cu Fondul, dar la ei s-a operat această măsură pentru că nu au cotă unică. Noi avem de 16%. Fondul n-a fost niciodată de acord cu cota unică", a adăugat Voinea. Majorarea TVA ar aduce inflaţie şi ar creşte evaziunea fiscală pe această componentă, care şi aşa este mare. Soluţia sa ar fi o cotă diferenţiată, pentru că "efectele crizei trebuie suportate diferit, nu putem pune şomerii să suporte la fel cu restul". O altă măsură este şi îngheţarea preţurilor administrate de stat, cum ar fi cele de la utilităţi. Este vital pentru România să renegocieze cu FMI condiţiile din buget, în sensul majorării deficitului de la 2%. "Dacă rămânem cu deficit de 2%, Fondul ne va impune să-l respectăm. Va trebui să facem tăieri de peste 6%-7% din PIB peste cele anunţate. Altfel riscăm recesiune de 5%", apreciază Dăianu.
Doar 720 de milioane de dolari în 12 ani
Relaţia sinuoasă a României cu FMI datează din anul 1975, când statul comunist împovărat de datorii a fost nevoit să apeleze la Fond. Din cele 10 acorduri încheiate cu FMI doar două au fost duse la bun sfârşit: unul pe vremea lui Ceauşescu, altul pe vremea Guvernului Năstase. Instituţia cu sediul la Washington a fost înfiinţată tocmai pentru a acorda împrumuturi ţărilor care au dificultăţi de balanţă de plăţi, oferindu-le posibilitatea de a-şi reface stocul de rezerve internaţionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a plăţii importurilor şi de reinstaurare a condiţiilor de creştere economică. Finanţările se aprobă în drepturi speciale de tragere (DST), o monedă virtuală calculată în funcţie de cotaţiile celor mai puternice valute.Primul acord, în valoare de 95 de milioane DST, s-a derulat pe o perioadă de nouă luni şi a fost dus cu bine până la capăt de regimul Ceauşescu, care foarte rapid a semnat un al doilea, în valoare de 64,1 milioane. Cum problemele economiei comuniste s-au acutizat, iar în 1981 România a intrat în incapacitate de plată, salvarea a fost un nou acord. Acesta s-a ridicat la 1.102,5 milioane DST, din care nu au fost trase decât 817,5 milioane DST.
Istoria postdecembristă
România a reluat relaţiile cu FMI în anul 1991, când a încheiat cel de-al patrulea acord. Împrumutul a fost de 380,5 milioane, din care nu s-au tras decât 318,1 milioane. Însă în anul următor s-a încheiat un alt acord, în valoare de 314,0 milioane DST, dar nici acesta nu a fost dus la capăt. După numai doi ani, guvernul a apelat la un alt acord, care nici acesta nu a fost finalizat, s-au tras numai 94,3 milioane DST, din 320,5 milioane DST. Şi-n 1997, guvernul a semnat un acord nefinalizat, în valoare de 301,5 milioane DST.În 1999, autorităţile din România şi-au reînnoit eforturile de a corecta gravele dezechilibre economice şi slăbiciunile structurale persistente. În august 1999, Consiliul Director al FMI a aprobat un acord stand-by în valoare de 400 de milioane DST (aproximativ 535 de milioane de dolari), pentru a sprijini programul de reformă şi stabilizare economică al Guvernului României. Împrumutul a fost pus la dispoziţie în patru tranşe, din care nu au putut fi trase decât două, care au însumat 187 de milioane USD. În octombrie 2001, Guvernul Năstase a încheiat un nou acord, în valoare de circa 420 de milioane de dolari. A fost cel de-al doilea împrumut finalizat. Ultimul acord, al zecelea, aprobat în iulie 2004, a fost un acord Stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorităţile române nu au intenţionat să facă trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat. În total, în ultimii 12 ani, România a luat de la FMI suma de 720,65 milioane de dolari.
• Daniela Ivan
Presa străină: România îngrijorează Europa
Criza economică şi financiară a lovit şi România din plin, ridicând, astfel, noi probleme UE. "Cât de gravă este situaţia în România?" - se întreabă Der Tagesspiegel; "Şi România are nevoie de miliarde" - titrează Kurier; "Şi România solicită miliarde UE" - constata Die Welt, dar "miniştrii de Finanţe ai Uniunii se opun extinderii programului de ajutor pentru Europa de Răsărit" - reiese din titlul articolului publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cotidianul austriac Kurir spune că problemele Europei de Răsărit sunt foarte diferite, iar România are nevoie stringentă de ajutorul UE. De la Viena, cancelarul Werner Faymann aşteaptă din partea UE o mai strânsă solidaritate cu ţările estice afectate de criză. Deocamdată, miniştrii de Finanţe ai Uniunii nu doresc să suplimenteze fondul de ajutor existent şi nici să elaboreze noi pachete anticriză, deşi conjunctura se înrăutăţeşte. Din acest motiv ei s-au pronunţat în favoarea unei majorări a bugetului de ajutor al FMI la suma de 398 miliarde de euro, România putând fi un caz pentru FMI, conchide articolul publicat în ziarul austriac.FMI, profit pe spatele crizei
Creşteri de taxe, deprecieri masive ale monedelor naţionale, proteste de stradă, căderi de guverne. Acesta este tabloul socio-economic din statele care au luat împrumuturi de la FMI. Hryvna, moneda ucraineană, a pierdut 40% în ultimele şase luni în faţa dolarului, făcând ca banca centrală să ardă o treime din rezervele proprii pentru a opri declinul. Rezervele au ajuns la 29 de miliarde de dolari în ianuarie, de la 40,2 miliarde de dolari în octombrie. După încheierea acordului cu FMI, Ungaria a anunţat că va mări TVA la 23% de la 20 iulie, de la 20% cât este în prezent, pentru a putea relaxa politica fiscală pe piaţa forţei de muncă. În toamna trecută, FMI şi UE au acordat Ungariei un împrumut de 25,1 miliarde de dolari. În Letonia, guvernul a fost schimbat după ce economia a intrat în colaps. Letonia luase un pachet de 7,5 miliarde de euro. Condiţiile cu care banii au sosit au fost reduceri de cheltuieli publice, ceea ce a dus la ameninţarea închiderii mai multor spitale şi şcoli. Şomajul a crescut şi mai multe manifestaţii au avut loc. În plină criză financiară, împrumuturile date de FMI ţărilor cu probleme vor aduce un profit instituţiei de 687 miliarde de euro.Şomaj, proteste şi profit pentru FMI
Creşteri de taxe, deprecieri masive ale monedelor naţionale, proteste de stradă, căderi de guverne. Acesta este tabloul socio-economic din statele care au luat până în acest moment împrumuturi de la FMI. Împrumuturile acordate de FMI, destinate salvării economiilor, vor aduce profituri de peste 500 de miliarde de euro Fondului.
Hryvna, moneda ucraineană, a pierdut 40% în ultimele şase luni în faţa dolarului, făcând ca banca centrală ucraineană să ardă o treime din rezervele proprii pentru a opri declinul. Rezervele au ajuns la 29 miliarde de dolari în ianuarie, de la 40,2 miliarde de dolari în octombrie. Fosta republică sovietică caută finanţare pentru a acoperi un deficit de cont curent de 12,3 miliarde de dolari şi a convenit cu FMI să primească un ajutor de 16,4 miliarde de dolari, din care a încasat 4,5 miliarde de dolari în noiembrie. Situaţia a ajuns atât de disperată, încât Natsionalnyi Bank, banca centrală ucraineană, a ordonat băncilor să nu facă tranzacţii sub rata stabilită, iar preşedintele Viktor Yushcenko a ameninţat că băncile care nu se vor conforma îşi vor pierde licenţa. Companiile ucrainene au, împreună cu statul, datorii de 105 miliarde de dolari. Economia ucraineană se bazează în proporţie de 40% pe exporturile de oţel, iar producţia a scăzut cu 48,8% din noiembrie, în timp ce preţurile au coborât şi ele vertiginos din cauza scăderii cererii, ca urmare a îngheţării creditării. Căderea hryvnei a mai fost cauzată şi de plata a 800 de milioane de dolari către Rusia, cât este datoria Naftogaz către Gazprom, bani care a trebuit să fie schimbaţi şi au influenţat cursul.
Experienţa ungară
După închierea acordului cu FMI, Ungaria a anunţat că de la 20 iulie va mări TVA la 23%, de la 20%, cât este în prezent, pentru a putea relaxa politica fiscală pe piaţa forţei de muncă. De asemenea, sistemul asigurărilor sociale şi cel de pensii sunt şi ele în schimbare pentru a permite Ungariei adoptarea euro în 2012-2014. În toamna trecută, FMI şi UE au acordat Ungariei un împrumut de 25,1 miliarde de dolari.
"Tigrii baltici" îşi ling rănile
În Letonia, Guvernul a căzut recent după ce economia a intrat în colaps, cu o scădere de 10,5% în ianuarie. Guvernul leton asigurase fostului "tigru baltic" un pachet de 7,5 miliarde de euro de la UE, FMI şi alte instituţii. Condiţiile cu care banii au sosit au fost reduceri de cheltuieli publice, ceea ce a dus la ameninţări de închidere pentru spitale şi şcoli, administraţiile locale au avut bugetele tăiate cu 40%, iar şomajul a crescut şi mai multe manifestaţii au avut loc.
Analiştii băncii de investiţii Brown Brothers Harriman anunţă o posibilă depreciere cu 50% a monedei letone după ce datoria sa externă este echivalentă cu 130% din PIB-ul său. Estonia este la 108%, iar Lituania la 70%. România are o datorie externă de circa 50 de miliarde de euro, circa 35% din PIB.
Rezervele valutare ale Letoniei au scăzut cu 27% din iulie 2008, până la 4,7 miliarde de dolari, cele ale Estoniei au scăzut cu 5%, până la 3,9 miliarde de dolari, în vreme ce acelea din Lituania au picat cu 13%, la 6,3 miliarde de dolari, potrivit datelor FMI, citate de International Herald Tribune. "Dacă realizăm un împrumut extern şi negociem cu FMI un deficit de 4%, atunci vom avea o recesiune de doar 1% sau vom fi în jur de 0. Dacă rămânem la deficit de 2% sau nu avem deloc acord cu FMI, vom avea o recesiune de peste 5%", spune Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. El a completat că în România vor exista mari convulsii sociale dacă vor fi reduceri de personal bugetar şi risipă în alte sectoare pe achiziţii sau investiţii inutile.
De la pierderi la profit
Fondul Monetar Internaţional ar putea încheia anul viitor cu un excedent de 650 milioane de dolari, generat în mare parte de ajutoarele de urgenţă acordate statelor din Europa Centrală şi de Est, au declarat pentru Bloomberg foşti oficiali FMI. Cele mai recente estimări, calculate în 2007 de mai mulţi analişti, indicau un deficit de 360 milioane de dolari pentru 2010. Dobânzile şi comisionele încasate anul viitor de FMI ca urmare a ajutoarelor acordate recent mai multor state din Europa Centrală şi de Est ar putea ajuta FMI să obţină un rezultat anual pozitiv pentru prima dată de la criza financiară asiatică.
FMI a acordat în ultimele şase luni împrumuturi în valoare totală de 55 miliarde de dolari mai multor state din Europa Centrală şi de Est şi Asia. FMI ar putea obţine în urma summit-ului liderilor G20, programat pentru luna aprilie, dublarea resurselor financiare, de la 250 miliarde de dolari la 500 miliarde de dolari, fondurile urmând să fie folosite pentru sprijinirea ţărilor afectate sever de criză.
• Daniel Ionaşcu
Foamete pentru 11 miliarde $
Ultimii ani ai regimului Ceauşescu, în care românii strângeau cureaua pentru a plăti datoria externă a ţării, au fost cumpliţi. Nu existau alimente, majoritatea erau raţionalizate, iar cele care se găseau la liber erau insuficiente.Oamenii se trezeau de la patru dimineaţa pentru a se aşeza la coadă la carne, lapte sau ouă. Statul comunist făcea economie chiar şi la curentul electric, în majoritatea localităţilor, înclusiv în Bucureşti, stingându-se lumina două ore în fiecare zi. Valoarea datoriei externe contractată de regimul comunist a fost între 11 şi 12 miliarde de dolari, însă cifra exactă este greu de spus. Chiar şi în anul 1990, chinezii au mai găsit că România mai avea de plătit 500 de milioane de dolari, o datorie pe care Ceauşescu o pierduse din vedere. Ca o ironie a sorţii, datoria s-a plătit până în vara lui 1989, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. Regimul Ceauşescu a avut nevoie de bani din afara ţării pentru a susţine procesul de industrializare, care s-a făcut în mare parte legat de conceptele ideologice din acea vreme.
S-au construit fabrici, uzine, combinate, s-au deschis şantiere. Şosele, căi ferate, blocuri, toate s-au făcut cu ajutorul banilor din afara ţării. Toate bune şi frumoase, numai că, începând cu 1975, industria lui Ceauşescu nu mai reuşea să scoată singură banii necesari plăţii datoriei, iar, în 1981, România a intrat în incapacitate de plată şi a apelat la FMI.
• Daniela Ivan
Ceartă politică pe centura de siguranţă
Încheierea unui acord cu FMI a încins spiritele în clasa politică. PD-L se ceartă cu PSD-ul, fostul premier Tăriceanu cu preşedintele Băsescu, preşedintele Băsescu cu toată lumea care nu este de acord cu el... Preşedintele - premier Traian Băsescu spune că România are musai nevoie de împrumutul de la FMI pe post de centură de siguranţă, altfel se duce ţara-n gard. Asta după ce, în ianuarie, tot el striga, sus şi tare, că refuză un acord cu FMI. Mai grav este că nimeni nu are voie să-l contrazică. Cei care o fac vor doar să iasă în evidenţă, după cum a declarat ieri într-un interviu acordat postului public de radio. "Nimănui nu-i este frică de FMI în România. Nici politicienilor, nici sindicatelor. Dar probabil dorinţa de a epata, dorinţa de a fi întotdeauna într-o altă poziţie decât preşedintele i-a făcut pe unii să exagereze", a declarat Băsescu. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu îl acuză pe Băsescu că "nu înţelege nici o iotă din economie". Asta după ce marţi i-a transmis printr-o scrisoare că nu credea că îl va vedea cum stă "în genunchi în faţa celor de la FMI" şi "le cerşeşte ajutorul".Coaliţia de guvernământ stă să explodeze. Mircea Geoană, preşedintele PSD, a declarat ieri că Executivul nu are mandat politic să negocieze cu FMI şi că e nevoie de o soluţie românească la criză şi de consultări cu sindicatele şi patronatele înaintea luării unei decizii. Un acord cu FMI fără o analiză e un fel de chimioterapie, care face bine doar pe termen scurt, a declarat Geoană. PSD-iştii strigă de câteva zile că "partenerii" de la PD-L i-au tras în piept şi că au aflat din ziare sau din surse de la Washington despre discuţiile cu FMI.
• Florina Zăinescu
Boc: Un împrumut va fi decis şi cu miniştrii PSD
Pentru ca PSD-iştii să nu mai strige că Executivul nu are mandat politic pentru a semna un acord cu FMI, că n-au fost consultaţi, ba că nici măcar nu li s-a spus despre acest lucru – au aflat din presă –, premierul Emil Boc a pus de un comitet interministerial pentru asigurarea finanţării interne şi externe a României. Iar decizia privind contractarea sau nu a unui împrumut va fi luată de Executiv după consultări în cadrul acestui comitet din care fac parte atât reprezentanţi ai PD-L, cât şi ai PSD: miniştrii Finanţelor, Economiei, Dezvoltării, Transporturilor, Muncii, IMM, Sănătăţii, Educaţiei şi Afacerilor Externe. Executivul nu a semnat nici un fel de acord politic cu FMI, a mai declarat Boc şi a aruncat vina pe Comisia Europeană pentru vria creată: noi cu UE discutam şi UE ne-a trimis la FMI! "Am avut astăzi (miercuri – n.r.) şi eu discuţii cu Mircea Geoană, mâine (joi – n.r.) vom avea şi o şedinţă a coaliţiei, în detalierea acestor subiecte. Practic, eu am dat şi citire comunicatului Comisiei Europene, care spune foarte clar că această Comisie îşi anunţă disponibilitatea de a sprijini România din punct de vedere financiar şi că această Comisie Europeană desfăşoară consultări strânse cu autorităţile române şi cu FMI pentru elaborarea unui răspuns comun la solicitările cu privire la necesarul de finanţare, necesar de finanţare care a fost pentru prima dată evocat în faţa oficialilor europeni la întâlnirea de la 12 ianuarie, de la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui României, a primului-ministru, a vicepremierului şi a ministrului Puşcaş", a declarat Emil Boc.
Delegaţia FMI include şi experţi ai CE, Băncii Mondiale şi Băncii Centrale Europene
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), aflată la Bucureşti, include şi experţi ai Comisiei Europene (CE), Băncii Mondiale şi Băncii Centrale Europene, în prezent fiind evaluate cadrul macroeconomic şi deficitul, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Pentru că necesarul de finanţare externă este strâns legat de nivelul deficitului şi creşterea economică. "Cei care sunt prezenţi astăzi în România sunt experţi din partea CE, ai Băncii Mondiale, ai Băncii Centrale Europene şi ai FMI, Comisia lucrând împreună cu Fondul. Dumnealor sunt experţi, care evaluează situaţia şi cadrul macroeconomic. Va trebui să negociem noile condiţii care se schimbă de la lună la lună, care va fi cadrul macroeconomic, deficitul în noile condiţii, şi în baza acestor lucruri pe care experţii instituţiilor amintite le vor stabili împreună cu Guvernul, vom stabili şi vom defini exact nevoia de finanţare", a spus Pogea. Întrebat de presă ce date au fost solicitate de experţi, ministrul Finanţelor a arătat că acestea sunt legate de buget, execuţia bugetară, perspectivele macroeconomice. "Va trebui să discutăm cu Comisia Naţională de Prognoză, să vedem care va fi creşterea economică, cu Banca Naţională despre probleme legate de liniile de finanţare", a precizat Pogea.
Citește pe Antena3.ro
