Ministerul Mediului pregătește Legea antimoloz

Pentru finalul anului trecut ținta de colectare a deșeurilor provenite din construcții a fost de 70%, urmând ca din 2024 Comisia Europeană să stabilească un nou prag. România a ratat obiectivul anunțat pentru 2020, cum de altfel a ratat toate țintele de colectare, fie că vorbim despre  plastic, lemn, sticlă hârtie, carton sau metale. Cu toate că de la începutul anului  2019 sistemul „plătești pentru cât arunci” a devenit obligatoriu, el mai mult nu se aplică,  iar cantitățile de deșeuri duse la groapă nu scad, recunoșteau anul trecut oficialii Ministerului Mediului. Pentru multe persoane cea mai facilă cale de a scăpa de deșeurile provenite din construcții și demolări continuă să o reprezinte aruncatul la marginea orașului, chiar dacă amenzile nu sunt deloc mici, lăsându-se și cu confiscarea mijlocului de transport. Acum, Ministerul Mediului va propune schimbarea regulilor și vrea ca gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări să se facă după o lege specială. Conform calendarului legislativ al Guvernului, noul proiect ar urma să fie adoptat în cursul lunii mai.

Viitoarea lege va presupune implementarea unui sistem funcţional de gestionare a acestor deşeuri, clarificarea responsabilităţile tuturor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a acestor deşeuri, dar și îndeplinirea obiectivelor strategice, la nivel național, privind colectarea separată a deşeurilor rezultate din aceste lucrări, potrivit avocat.net. Ministerul propune ca deşeurile rezultate din lucrările de construcții să fie colectate separat la locul de generare și să se facă demersuri pentru reducerea cantității acestora, dar și să fie reutilizate, dacă este posibil.

Vor fi înființate noi centre de colectare și tratare

Legea prevede și înființarea, de către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de subdiviziunile administrativ-teritoriale municipiilor, de puncte de colectare și tratare a deșeurilor colectate provenite din activități de construire. În cadrul acestui proiect, se va ține cont de principiul „poluatorul plăteşte”, astfel încât cei care poluează să fie responsabilizați și să se diminueze astfel cantitatea de deșeuri rezultată din astfel de activități precum construcțiile și demolările. În ultimii ani, din cauza evoluţiei crescătoare a pieţei construcţiilor, România se confruntă din ce în ce mai mult cu problema gestionării deşeurilor din construcții și demolări. Pe de o parte, construcţiile existente, în mare proporţie, au o stare fizică proastă sau nu mai corespund standardelor din construcţii (de exemplu, eficienţă energetică) sau necesită reparaţii, modernizări, consolidări. În acelaşi timp, există tendinţa autorităţilor locale de a reloca unităţile de producţie în afara localităţilor, fiind necesară demolarea clădirilor pe care acestea le ocupă. 

Colectarea trebuie făcută separat

Deşeurile provenite de la construcții și demolări  pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanţe periculoase, fapt ce impune colectarea lor separată. Deșeurile periculoase sunt considerate azbestul, gudroanele, vopselele, metalele grele (crom, plumb, mercur), adezivii, solvenții, diverse tipuri de rășini folosite  pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc. De asemenea, vor intra în această categorie deșeurile nepericuloase contaminate cu materiale periculoase.

Ţintele de reciclare şi reutilizare a deșeurilor din construcții și demolări, dar ratate:

• Anul 2017 - ţintă de reciclare minimum 30%;

• Anul 2018 - ţintă de reciclare minimum 45%;

• Anul 2019 - ţintă de reciclare minimum 55%;

• Anul 2020 - ţintă de reciclare minimum 70%;

Potrivit Planului Național de Management al Deșeurilor din 2017, România avea doar 31 de stații de concasare a deșeurilor din construcții, cu o capacitate de numai 3 milioane de tone pe an și distribuite neuniform la nivelul țării. Acestea sunt singurele date făcute publice de Ministerul Mediului în ceea ce privește capacitate de gestionare a acestui gen de deșeuri.