Modelul Cipru s-ar putea extinde în UE. Uniunea Europeană nu mai vrea să bage bani în bănci, ci să fie salvate de acţionari şi clienţi

Situaţia din Cipru, care prevede că deponenţii cu peste 100.000 de euro în conturi vor fi taxaţi cu sume care pot ajunge chiar şI până la 60%, nu va mai rămână singulară, ci ar putea deveni un model în Uniunea Europeană. Miniştrii de finanţe din UE se vor întâtlni azi la Dublin, pentru a discuta forma în care va apărea în 2015 noua lege privind redresarea şi rezoluţia băncilor. Unul dintre proiectele care vor fi discutate prevede că deponenţii cu până la 100.000 de euro în conturi vor fi protejaţi, însă cei cu depozite peste acest prag vor suferi pierderi, în cazul în care banca la care au pus banii are probleme, potrivit Reuters. Probleme mari vor avea firmele pentru că şi cele de dimensiuni mici au rulaje de peste 100.000 de euro în conturile curente, şi o confiscare parţială a banilor le-ar discrimina în comparaţie cu cele care funcţionează în alte părţi ale lumii.

Procesul se numeşte bail-in (salvare cu resurse proprii) pentru că banii confiscaţi vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul falimentului. Dacă această lege va fi adoptată atunci se va înregistra o mare cotitură în strategia UE privind băncile aflate în pragul falimentului. Practic, guvernele din UE nu vor mai da bani publici pentru recapitalizarea băncilor care şi-au asumat prea multe riscuri, ci procedura de restructurare şi eficientizare a acetor instituţii bancare va fi finanţată din banii acţionarilor, creditorilor sau deponenţilor.

Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară, potrivit mediafax.ro. În schimb, obligaţiunile garantate sunt ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară.

România ar putea înfiinţa un fond de salvare de 1,1 miliarde de lei

Uniunea Europeană vrea ca fiecare stat să înfiinţeze un fond de salvare, în care băncile să verse resurse echivalente cu cel puţin 1% din valoarea depozitelor garantate, fond care va fi utilizat în procedurile de salvare a unei bănci ajunsă în pragul colapsului, potrivit mediafax.ro. Acest fond numit de rezoluţie bancară trebuie să ajungă la resurse de minimum 1% din depozitele garantate constituite la băncile din ţară în termen de până la 10 ani, perioadă în care contribuţiile băncilor vor fi desfăşurate uniform. Fondul de rezoluţie se adaugă fondurilor de garantare a depozitelor bancare constituite în fiecare stat membru UE.
În situaţia în care fondul de rezoluţie a utilizat, înainte de încheierea perioadei de 10 ani, finanţări de peste 0,5% din valoarea depozitelor garantate la nivel naţional, perioada în care fondul trebuie să atingă ţinta de 1% poate fi prelungită cu până la 4 ani. În cazul în care proiectul de directivă va fi aprobat, pentru România acest fond ar trebui să se ridice la 1,1 miliarde de lei, pentru că valoarea totală a creditelor garantate aflate în plafonul de garantare de 100.000 de euro este de circa 113 miliarde de lei.