Ne aşteaptă un an greu

Creşterea economică a României va rămâne negativă în următoarele două-trei trimestre, iar şomajul va avea o tendinţă de creştere pe fondul recesiunii. Sunt previziunile experţilor de la FMI, care cad ca un duş rece peste optimismul Cabinetului Boc.

Creşterea economică va continua să fie negativă şi în viitoarele două-trei trimestre, iar revenirea nu se va face mai devreme de sfârşitul acestui an sau începutul lui 2010, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti. El a mai adăugat că o secetă severă în acest an ar avea un impact negativ asupra PIB, dar în special pe partea socială, respectiv asupra micilor fermieri. Căderea Produsului Intern Brut cu 6,4% în primul trimestru faţă de perioada similară a anului trecut i-a surprins chiar şi pe experţii de la FMI. "Trimestrul I a fost mai rău decât ne-am aşteptat", a spus Franks. "Nu am atins punctul minim, dar scăderile economiei vor fi din ce în ce mai mici, ceea ce ar putea indica o revenire", a spus Franks. Oficialul FMI a mai precizat că angajaţii vor avea un an foarte greu, pentru că şomajul va avea o tendinţă de creştere pe fondul recesiunii. În aprilie, numărul de şomeri a crescut cu 4.120 faţă de luna anterioară, până la 517.741, nivel maxim al ultimilor trei ani, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). FMI estimează, de altfel, că numărul de şomeri va ajunge la circa 800.000 la sfârşitul acestui an, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză mizează pe doar 620.000 de şomeri. Pe de altă parte, reprezentantul FMI a anunţat că Fondul va publica în câteva zile scrisoarea de intenţie semnată cu autorităţile române pentru pachetul de finanţare externă.

"Cred că vom publica acordul în următoarele zile, dar multe dintre detaliile prezentate în acest document se cunosc deja", a spus Jeffrey Franks.

ŢINTELE, NEMODIFICATE
Nu se pune problema revizuirii ţintelor trimestriale de deficit bugetar, deocamdată, ca urmare a scăderii economiei peste aşteptări în primul trimestru al acestui an. "Sunt de acord cu ceea ce a spus ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, că nu este nevoie de o relaxare a ţintelor", a adăugat şeful misiunii FMI. El a mai opinat că 2009 rămâne un an dificil pentru România chiar şi după semnarea acordului, dar a precizat că se simt şi primele semne bune în scăderea primei de risc şi a presiunii mai redusă asupra cursului leu-euro. Reprezentantul FMI a mai declarat că Guvernul a reuşit să menţină cheltuielile sub control până în prezent şi că o eventuală scădere a veniturilor la buget depinde de cum va evolua economia. Totodată, Franks susţine că ajustarea deficitului de cont curent, realizată până în prezent, este un lucru pozitiv pentru susţinerea economiei, însă o corecţie prin reducerea importurilor, şi nu prin majorarea exporturilor, nu este o veste bună.

RECAPITALIZAREA BĂNCILOR
Băncile vor trebui să aducă a doua tranşă din recapitalizările cerute în urma testelor de stres până în martie 2010, în condiţiile în care prima etapă va avea loc până în septembrie 2009, iar suma totală se ridică la un miliard de euro, a spus şeful misiunii FMI în România. "Am căzut de acord cu băncile să pună la dispoziţie capital adiţional până în septembrie 2009, pe baza unor calcule făcute pe acest an, pentru a asigura o rată de adecvare a capitalului de cel puţin 10%. Până în martie 2010 vor trebui să aducă a doua tranşă", a spus Franks. El a adăugat că, în condiţiile în care suma totală necesară pentru recapitalizarea băncilor se ridică la aproximativ un miliard de euro, asigurarea unei rate a solvabilităţii de cel putin 10% constituie o marjă de siguranţă "pentru a absorbi posibilele probleme cauzate de criza financiară internaţională".

BNR e optimistă

România va face mai uşor faţă crizei decât alte state, pentru că are trei atuuri insuficient cunoscute. Dependenţa redusă de exporturi, ponderea scăzută a creditului în Produsul Intern Brut şi importurile relativ mici de produse energetice, a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Totuşi, el a explicat că România are şi trei "pietre de moară", de care trebuie să se debaraseze. "România ar fi putut să intre în această criză la fel ca şi Cehia, cu fruntea sus, dacă nu ar fi avut trei probleme majore: deficitul bugetar de 5,3% (din PIB), cel mai mare din ultimul deceniu, deficitul de cont curent de 12,3% (din PIB) şi ritmul foarte înalt de creditare - peste 60%", a afirmat Lazea. Acesta a mai precizat că două dintre ele sunt pe cale să se corecteze: deficitul de cont curent a scăzut şi creditarea băncilor scade mai mult decât este cazul sau ne-am fi aşteptat. "Rămâne ca problemă deficitul bugetar, de aceea toate soluţiile trebuie să nu agraveze problema ultimă, cea a deficitului bugetar", a subliniat oficialul BNR.