Pandemia adânceşte decalajele economice între ţările UE

Pe de altă parte, măsuri bugetare naționale duc la creșterea considerabilă a deficitelor bugetare şi a nivelelor datoriilor publice. În plus, amploarea și conținutul acestor măsuri reflectă bogăția relativă a statelor membre și nu neapărat cât de grav au fost acestea afectate de criză. Curtea de Conturi Europeană avertizează deja că există riscul apariției unor divergențe economice între statele membre și la riscul denaturării condițiilor de concurență echitabile între acestea.

În iulie 2020, Consiliul European a aprobat programul Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru a favoriza o redresare durabilă și rezilientă. Împreună cu următorul său buget pe șapte ani, sprijinul financiar al UE se va ridica astfel la 1.800 de miliarde de euro. Curtea de Conturi Europeană avertizează însă că nu există nicio garanție că aceste măsuri vor stimula o creștere durabilă și vor crește convergența între statele membre. Eficacitatea sprijinului va depinde în mod esențial de cât de bine abordează acesta impactul efectiv al crizei și crește capacitatea statelor membre de a-și sprijini propriile economii și de a pune în aplicare măsuri noi într-un mod adecvat.

Guvernul Orban, codaş la susţinerea economiei

Dimensiunea măsurilor fiscale a variat semnificativ de la un stat membru la altul. Raportat la PIB, cele mai mari pachete financiare de susţinere a economiilor naţionale au fost lansate de Germania - 43%, Italia - 37%, Lituania - 29%, Franța - 23% și Spania - 22%. La polul opus se regăsesc Slovacia (5%), România (4,7%) şi Bulgaria (2%).

Se preconizează că PIB-ul UE-27 se va contracta cu 7,4% în 2020 și s-ar putea să nu revină în 2021 la nivelurile anterioare crizei. Acest lucru riscă să crească semnificativ numărul cazurilor de insolvență și pierderile de locuri de muncă. Este probabil ca în 2020 aproape niciunul dintre cele 27 de state membre să nu se încadreze în limita de 3% din PIB stabilită de UE pentru deficitul public.

Citește pe Antena3.ro

Rusia încearcă să provoace România. Ambasadorul lui Putin a înfipt, la propriu, steagul Rusiei în Vrancea

Evoluţia balanţei comerciale în perioada ianuarie-septembrie 2020 

Ţara Export (%) Valoare (mld. euro) Import (%) Valoare (mld. euro)

Bulgaria -7 20,5 -11 22 

Cehia -10 119 -10 106,9

Ungaria -9 75,9 -9 73,3

Slovenia -4 28,7 -9 26,4

Slovacia -10 53,1 -12 52,5

Estonia -5 10,2 +8,2 10,9

România -14 44,5 -10 57,8

Sursa: Eurostat

Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a crescut, în primele 10 luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cu 827,5 milioane de euro, până la valoarea de 14,858 miliarde de euro, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate ieri.