Pensia privată, păpată de inflaţie şi euro

 Pensiile private obligatorii au înregistrat un randament mediu de 11,3% în perioada mai 2008- noiembrie 2012, interval în care inflaţia a totalizat 27%, iar leul s-a devalorizat cu 23% faţă de euro.

„Valoarea contribuţiilor nete virate fondurilor de pe Pilonul II a fost de 7,97 miliarde de lei, iar activele nete înregistrate la 30 noiembrie au atins 9,2 miliarde de lei. Diferenţa de peste 1,2 miliarde de lei reprezintă câştigul net al participanţilor, în număr de 5,73 milioane“, a declarat Marius Popescu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la un seminar de specialitate. Astfel, randamentul pentru pensiile private obligatorii a fost de 11,3% în perioada analizată, potrivit oficialului.
Peisajul nu mai e la fel de roz dacă analizăm şi inflaţia din perioada în cauză. Astfel, inflaţia a fost de 6,3% în 2008; 4,74% în anul 2009; alţi 7,96% s-au adunat în 2010 din cauza majorării TVA, iar anul trecut s-a cifrat la 3,14%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În acest an, până în luna octombrie, inflaţia cumulase alţi 4,96%. De asemenea, leul s-a devalorizat de la 3,64 unităţi pentru un euro, cât era în data de 2 mai 2008, până la 4,5059 unităţi pentru moneda europeană în data de 29 noiembrie, conform datelor de pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, per total inflaţia a cumulat 27%, iar devalorizarea încă 23%.

Avertismente în van
Mai mulţi analişti şi economişti s-au pronunţat în perioada 2006-2007 împotriva introducerii sistemului de pensii private obligatorii, motivând prin faptul că inflaţia va roade toate economiile şi investiţiile realizate. „Nu există nicio garanţie reală. În prezent se prevede doar o garanţie nominală (valoarea nominală a contribuţiilor) minus comisioanele de administrare. Dar, în 30 de ani, cât durează între momentul contribuţiei şi momentul plăţii pensiei, la o inflaţie anuală de 2-3%, presupunând că intrăm în zona euro şi vom avea şi noi o astfel de inflaţie mică), valoarea reală a contribuţiilor nominale se înjumătăţeşte. Deci, eu depun azi 10 lei, şi peste 30 de ani mi se garantează că voi primi înapoi 5 lei minus 1 leu comision... Aceasta este o mare afacere pentru administratorii fondurilor de pensii, dar nu şi pentru contribuabili“, declara în 2007 Liviu Voinea, actual secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, pe atunci director al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA).

Deficit bugetar
Nici sindicaliştii nu au fost fericiţi cu obligativitatea contribuţiei fără a avea măcar un randament garantat cu inflaţia. În 2009 a existat o propunere legislativă pentru garantarea cu inflaţia, însă aceasta nu a fost adoptată.
Anul trecut, Liviu Voinea susţinea că menţinerea contribuţiilor la pensiile private obligatorii produce deficit României deoarece fondurile de pensii parchează banii în titluri de stat, ceea ce duce la situaţia paradoxală ca statul să se împrumute din propriii bani, plătind dobândă. Ungaria a naţionalizat în 2010 fondurile de pensii pentru a reduce deficitul bugetar.