Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populației, iar generațiile tinere trebuie să economisească mai mult pentru a putea spera că la pensionarea vor putea avea aceeași bunăstare ca și a celor aflați acum la pensie. România se regăsește în categoria țărilor al căror sistem de pensii trebuie urgent reformat. Concluziile se regăsesc în cea de-a treia ediție „Global Pension Report” publicat de Allianz Research care analizează 71 de sisteme de pensii din întreaga lume cu ajutorul propriului index (Allianz Pension Index - API). Sunt luați în considerare un total de 40 de parametri, cu scoruri cuprinse între 1 (nu este nevoie de reformă) și 7 (nevoie acută de reformă). Suma ponderată a tuturor parametrilor reflectă presiunea pentru reformă în sistemul respectiv.
Scorul general mediu pentru toate sistemele de pensii analizate este de 3,7, ceea ce semnalează o presiune ridicată continuă pentru reformă. În comparație cu ultimul raport din 2023, au existat unele mișcări, dar nu întotdeauna în direcția corectă: scorul general era de 3,6 la acel moment. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între țări. Există un grup mic de țări, cum ar fi Danemarca, Țările de Jos și Suedia, care au un scor general mult sub 3 și se descurcă relativ bine, deoarece au stabilit calea sustenabilității în timp util prin adoptarea unor sisteme de finanțare.
Unde este România
De departe, grupul mai mare este format din țări cu un scor general sub 4, unde este nevoie urgentă de reforme pentru a proteja sistemele de pensii împotriva efectelor demografice. În această categorie este inclusă și România. Problema lor nu este deseori proiectarea sistemului de pensii în sine, ci acoperirea sa limitată: ponderea angajaților informali care nu sunt acoperiți este de obicei de peste 50%. În cele din urmă, al treilea grup de sisteme de pensii include multe țări europene, cum ar fi Germania, Franța și Italia, ale căror sisteme de pensii au făcut până acum doar pași provizorii către finanțare - sistemul de repartizare domină și presiunea pentru reformă este în mod corespunzător ridicată, având în vedere îmbătrânirea rapidă a societăţilor.
Cum stăm noi
România are un index API de 3,8. În ceea ce privește cei trei indicatori care contribuie la stabilirea indexului, țara noastră are un indice de 4,3 la condițiile de viața (ia în considerare nivelul de trai, precum și punctele de plecare financiare și demografice, care sunt doi factori majori care determină necesitatea unor reforme ulterioare a pensiilor), 3,4 pentru sustenabilitatea sistemului (evaluează dacă există mecanisme încorporate care protejează sistemul de pensii împotriva impactului schimbărilor demografice) și 4,1 pentru adecvarea sistemului de pensii (evaluează dacă există mecanisme încorporate care protejează sistemul de pensii împotriva impactului schimbărilor demografice, cum ar fi sistemele complementare de pensii etc).
Topul primele 20 de țări din lume cu cea mai îmbătrânită populație va fi dominat în 2050 de țările membre UE: în Italia, Spania, Grecia și Portugalia
Trăim foarte puțin după pensionare
În ceea ce privește durata de viață a bărbaților după pensionare, România se plasează la coada Europei, sub noi fiind doar bulgarii. Suntem pe locul 57 între cele 71 de sisteme de pensii analizate, suntem în compania unor țări precum India, Laos, Cambogia, Maroc sau Kenya. Nici la femei durata de viață după pensionare nu arată bine, aici fiind ultimii din Europa. Pe plan global, suntem pe locul 56, în compania acelorași țări ca și în cazul bărbaților.
Citește pe Antena3.ro
Emigranții salvează România în viitor
Numărul de persoane aflate la vârsta de pensionare la 100 de persoane în vârstă de muncă până în 2050 plasează România pe locul 26 la nivel global și pe locul 20 în Europa, fiind înaintea unor țări precum Lituania, Belgia, Ungaria, Norvegia, Luxemburg, Olanda etc. Situația se schimbă puternic dacă din acest indice sunt scoși emigranții, iar în acest caz țara noastră ar fi pe locul 39 la nivel mondial, iar în Europa în spatele nostru nu ar fi decât Lituania și Turcia.
Nu vrem să muncim peste vârsta de pensionare
Deși rămânerea în câmpul muncii și după pensionare este văzută ca o soluție pentru păstrarea unui nivel de trai acceptabil pe fondul reducerii pensiilor, românii nu agreează această „ofertă”. Allianz Research arată în raportul său că România este ultima țară dintre cele 71 analizate din punctul de vedere al bărbaților cu vârsta de 65 de ani și peste care încă sunt activi în câmpul muncii. Situația este identică și în ceea ce privește femeile.
Pensionarea judecătorilor români, după modelul nigerian
Cea mai puțin populară dintre toate măsurile este creșterea vârstei de pensionare. Creșterile ulterioare sunt strict excluse în multe țări, în ciuda faptului că vârstele de pensionare nu reflectă evoluția speranței de viață ulterioare, deoarece acestea au fost adesea introduse în anii 1950. „În cele 71 de țări, pe care le-am acoperit în acest raport, cu atât mai mult, speranța de viață a unui bărbat de 65 de ani a crescut cu 5,8 ani în medie între 1950 și 2024, iar cea a unei femei de 65 de ani cu 7,2 ani. Vârsta legală actuală de pensionare pentru bărbați variază între 50 de ani în Nigeria și 67 de ani în Australia, Danemarca, Grecia, Israel, Italia, Țările de Jos și Norvegia, iar pentru femeile între 50 de ani în Kuweit, Nigeria și Sri Lanka și 67 de ani în Australia, Danemarca, Grecia, Italia, Țările de Jos și Norvegia. În 23 de țări, vârsta de pensionare a femeilor este încă mai mică decât cea a bărbaților, în ciuda faptului că femeile au o speranță de viață mai mare. În 30 de țări, vârsta de pensionare va crește până în 2050, deși majorările planificate probabil nu vor compensa creșterile așteptate ale speranței de viață. Doar în 15 țări vârsta de pensionare este deja ajustată automat, sau va fi, la evoluția speranței de viață pentru a menține stabilă relația dintre timpul petrecut la pensionare și durata vieții profesionale. Cu toate acestea, având în vedere discuțiile despre creșterea vârstei obligatorii de pensionare, introducerea unei vârste de referință sau a unui coridor de vârstă combinată cu o mai mare flexibilitate de a aduna veniturile din muncă și din pensie ar putea fi o soluție pentru creșterea vârstei efective de pensionare. În SUA și Canada, de exemplu, nu mai există o vârstă de pensionare obligatorie, ci o vârstă de referință la care sunt îndeplinite condițiile prealabile pentru primirea unei pensii de stat sau a pensiei integrale finanțate de pe piața de capital”, se arată în documentul citat. În România sunt mai multe categorii de angajați care se pot pensiona la vârsta de 50, printre aceștia numărându-se judecătorii și procurorii, cei din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aviatorii etc., în condițiile în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi și 63 de ani pentru femei.
10 salariați susțin 8 pensionari
Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul mediu de pensionari a fost în țara noastră de 4.965.000 persoane la sfârșitul trimestrului III din 2024, în scădere cu 6.000 de persoane faţă de trimestrul II. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.597.000 de persoane, în scădere cu 2.000 de persoane faṭă de trimestrul precedent. Datele arată că, în medie, 10 salariați susțin 8 pensionari. Acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în municipiul București și judeṭul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariați în judeṭul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariaṭi în județul Teleorman.
În media europeană la munca la negru
Munca la negru este un fenomen în România, dar datele raportului citat arată că situația nu este atât de gravă, în comparație cu cea din alte țări europene. Ponderea persoanelor care lucrează la negru în totalul ocupării forței de muncă plasează România pe locul 16 în Europa, după țări precum Suedia, Olanda, Luxemburg, Finlanda etc. Cel mai bine la acest capitol stau la nivel global Bulgaria, Slovenia și Austria, care au reușit aproape să anuleze munca la negru. La femei, lucrurile arată mai rău, România fiind pe locul 6 în Europa.
Japonia, Singapore și Coreea de Sud, campioane la munca peste normă
În majoritatea țărilor industrializate, ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care sunt încă active pe piața muncii este încă destul de scăzută. Excepții sunt Japonia, Singapore și Coreea de Sud, unde ratele de activitate ale bărbaților variază între 30% și 51%. Japonia, Noua Zeelandă, Singapore și Coreea de Sud se remarcă și în ceea ce privește participarea femeilor la forța de muncă la vârste mai înalte: între 19% și 32% dintre femeile cu vârsta de 65 de ani și peste din aceste țări sunt încă active pe piața muncii. Aceste diferențe indică, pe de o parte, integrarea slabă a lucrătorilor în vârstă pe piața muncii și, pe de altă parte, necesitatea de a rămâne activi pe piața muncii pe piețele emergente din cauza nivelurilor scăzute ale pensiilor.
Propuneri pentru susținerea sistemelor de pensii
Există mai multe opțiuni pentru a crește sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor publice de pensii pe care raportul le ia în calcul: creșterea cotelor de cotizare, prelungirea stagiului minim de cotizare necesar pentru a solicita o pensie anticipată sau integrală, creșterea vârstei de pensionare, reduceri pentru pensionare anticipată și recompense pentru amânarea pensionării, reconsiderarea formulei de calcul a pensiei pentru a ajusta nivelurile prestațiilor în conformitate cu evoluția speranței medii de viață, introducerea finanțării de pe piața de capital în primul pilon. Nu în ultimul rând, scăderea nivelului general al pensiei este o altă măsură care poate fi luată în calcul. Cu toate acestea, implementarea unora dintre aceste măsuri poate avea efecte secundare nedorite. De exemplu, creșterea ratelor contribuțiilor nu numai că ar crește povara financiară pentru plătitorii de contribuții, dar poate face țara mai puțin atractivă pentru migranți. Orice creștere implică și costuri mai mari cu forța de muncă, fapt ce ar putea diminua competitivitatea internațională a companiilor. De asemenea, ar putea declanșa o fugă pe piața informală a muncii pentru a evita contribuțiile. Rata medie de contribuție în țările analizate este de 18%, ratele în 28 dintre țări fiind peste 20%. Deși nu există o limită superioară convenită a ratelor de contribuție, nivelul deja relativ ridicat din multe țări lasă doar o marjă de manevră limitată pentru creșteri ulterioare.
În prezent, perioada minimă de cotizare în majoritatea țărilor este de aproximativ 15 ani. Unele țări, printre care Bulgaria, China, Franța și Noua Zeelandă, vor crește treptat perioadele minime de cotizare.
Generația Z trebuie să economisească mai mult
Generația Z, foarte probabil, nu va fi la fel de bogată pe cât nu va dura pentru totdeauna mediul destul de benefic al pieței de capital din ultimele decenii. Pentru a reduce decalajul față de părinții săi, rata de economisire ar trebui să crească la 12,5%, necesitând în medie 1.990 de euro de economii suplimentare pe an în următorii 40 de ani.
