Podul prăbușit de la Grădiștea trimite pe o rută ocolitoare „Anul european al căilor ferate”

Anul 2021 a fost declarat de către Comisia Europeană „Anul european al căilor ferate”. El va fi marcat de autoritățile feroviare europene prin punerea în circulație a unui tren denumit simbolic „Connecting European Express”. Va pleca din Lisabona, pe 2 septembrie, și își va încheia traseul european pe 7 octombrie, la Paris. Trenul va intra în România pe la Giurgiu, în data de 17 septembrie, și va urma ruta Giurgiu - București - Brașov - Sibiu - Oradea - Arad, ieșind din țară pe 18 septembrie. Ruta trenului european va fi întreruptă brusc după intrarea în România, pentru că ea dă în podul de la Grădiștea, de peste râul Argeș, prăbușit în vara anului 2005, în urma viiturilor. Oferta noastră pentru „Connecting European Express” va fi un ocol pe la Videle, pentru a ajunge la București, iar în lipsa acestui pod, în loc să facă 74 de kilometri, trenul va face 118. Într-un fel, am putea spune că podul prăbușit de la Grădiștea s-a transformat într-un simbol al neputinței autorităților române de a face o infrastructură modernă de cale ferată.

Au trecut mai bine de 16 ani de când podul de 100 de metri, aflat la mai puțin de 30 de kilometri de București, s-a prăbușit. De atunci, 20 de miniștri ai Transporturilor au promis că-l vor reface, dar au eșuat rând pe rând. De atunci am avut parte doar proiecte, calcule şi promisiuni. Actualul deținător al portofoliului de la Transporturi, Cătălin Drulă, cel de-al 21 ministru din această listă interminabilă, face o nouă încercare de a-l reface. Deși podul de la Grădiștea a devenit în timp un subiect permanent de campanie electorală, lucrurile nu au depășit nivelul promisiunilor mai bine de 10 ani. Abia în 2016 s-a obținut o finanțarea europeană pentru reconstrucția lui, dar acest lucru nu a fost de ajuns pentru a și începe lucrările. Linia București - Giurgiu este o importantă legătură feroviară între Coridorul Rin - Dunăre şi ţările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria.

151 de ani de  istorie

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Luptă strânsă între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu pentru turul doi

Pe lângă utilitatea ei, ruta București - Giurgiu are și o semnificație istorică, ea fiind prima linie de cale ferată construită în Principatele Române.  Pe data de 31 octombrie 2020, s-au împlinit 151 de ani de la inaugurarea ei.  În anul 1866, guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth“ pentru construcția acestei căi ferate care să facă legătura dintre Capitală și portul dunărean Giurgiu. Ea era pusă în funcțiune în octombrie 1869. Ruta feroviară avea o mare importanță, în principal, pentru transporturile de marfă, deoarece permitea transportul de produse agricole din interiorul țării către Dunăre și, mai departe, spre Marea Neagră.

Porr Construct a câștigat contractul

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA și compania austriacă Porr Construct au semnat abia pe 4 decembrie 2020, contractul pentru „Modernizarea liniei CF București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, Lot 1: „Redeschiderea circulației feroviare pe podul CF peste râul Argeș, între Vidra și Comanaˮ, contract în valoare de 472.049.303,77 lei, fără TVA, finanțat din fonduri nerambursabile. Durata contractului este de 91 de luni, din care șase luni proiectare, 24 luni pentru execuția lucrărilor și garanția de minimum 60 de luni.  Pe lângă construcția podului peste râul Argeș, între haltele Vidra și Grădiștea, contractul mai vizează construcția unui pod peste râul Sabar și modernizarea a încă două poduri, unul peste Sabar și unul peste Neajlov.

Proiectul începe cu o nouă întârziere

Deși are desemnat un executat, proiectul nu are încă și un supervizor. Licitația pentru desemnarea acestui a avut termen de depunere a ofertelor data de 24 mai, la mai bine de un an de la lansarea licitației de execuție. În aceste condiții, este de așteptat ca proiectul de reconstrucție a podului să înceapă cu o întârziere, având în vedere că rolul supervizorului este acela de a verifica și aproba soluțiile tehnice proiectate.

Povestea unei prăbușiri

-După prăbușirea podului, în 2007 a fost aprobată întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea variantei de proiectare și execuție a unui nou pod. Acesta a fost gata în 2008, dar în 2011 a fost revizuit;

-În 2008 și 2011 au fost emise mai multe hotărâri de guvern prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, dar nu s-au alocat și fondurile necesare pentru refacerea lui;

-În 2011 autoritățile estimau că lucrările vor începe în 2012, dar nu s-a întâmplat nimic până la expirarea termenului, astfel că în 2014 se lua în calcul deja elaborarea unui nou studiu de fezabilitate;

-În 2016 au fost obținute fonduri europene pentru finanțarea proiectului, iar autoritățile estimau că podul va fi dat în folosință în 2018;

-Ulterior, acest termen a devenit 2019, după care a fost mutat în trimestrul al patrulea din 2020;

-În septembrie 2017 s-a semnat contractul cu Baicons Impex - Acciona Ingenieria pentru elaborarea unui nou studiu de fezabilitate pentru modernizarea căii ferate București-Giurgiu, inclusiv pentru repararea podului;

-În august 2019 era lansată licitația pentru  „Modernizarea liniei CF București Nord - Jilava - Giurgiu - Nord Frontieră, -Lot 1 Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Grădiștea”. La licitație nu s-a înscris nicio companie; 

-Pe 7 februarie 2020, a fost lansată o nouă procedură  de achiziție pentru proiectare și execuție având ca termen 6 luni proiectarea și 24 luni execuția. După mai multe prelungiri ale termenelor de depunere, în final a fost primită, pe data de 24 aprilie 2020, o singură ofertă, care a și fost declarată câștigătoare;