Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Banca Naţională a României a majorat prognoza de inflaţie (creşterea medie a preţurilor) la 3,5% pentru sfârşitul anului 2014, însă banca centrală se aşteaptă ca inflaţia propriu-zisă să se încadreze undeva în intervalul 1,5%-3,5%. “Dacă cineva mă întreabă pe mine cam care va fi inflaţia în România voi spune că se va mişca între 2% şi 3%”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a explicat că în prima parte a anului vom avea o inflaţie mică, sub 1%, dar din partea a doua aceasta va începe să crească în urma introducerii accizei la carburanţi şi a volatilităţii preţurilor la alimente. “Calculele noastre ne duc la o evaluare a impactului cam de 0,5% din preţurile combustibililor, din curs şi impactul accizei suplimentare de 7 eurocenţi”, a adăugat guvernatorul. În plus, un impact de 0,4 puncte în inflaţia anuală va proveni din preţurile la tutun şi alcool. Isărescu a precizat că în prognoza de inflaţie BNR încorporează numai date certe şi nu riscuri. La capitolul riscuri, Isărescu a menţionat mediul extern care se profilează extrem de volatil, evoluţia economiei din zona euro şi anul electoral, în care există riscul să apară incertitudini cu privire la reformele structurale.
Cererea internă se redresează lent
Guvernatorul a declarat că se observă o redresare lentă în cazul cererii interne, iar ideea de economisire rămâne în prim plan în calculele oamenilor şi ale firmelor. “Cererea internă se redresează destul de lent, ceva mai lent decât ne-am dorit cu toţii. Aici apare o problemă. (...) Nu vrem să apăsăm pe o pedală şi lumea să nu mai economisească, dar este un motiv pentru care cererea trenează. Încrederea consumatorilor este constantă, cu ceva îmbunătăţiri în decembrie 2013. Consumul vine mult mai încet din urmă în ceea ce priveşte creşterea economică”, a explicat Mugur Isărescu. Guvernul lucrează la un set de măsuri pentru stimularea cererii interne, din care face parte şi hotărârea privind acordarea unui credit fiscal (reducerea din impozit) de maximum 200 de lei pentru persoanele care au credite la bănci şi un venit de maximum 1.610 lei lunar. Măsura ar putea intra în vigoare de la 1 aprilie şi de ea vor putea beneficia cei care nu au restanţe mai vechi de 90 de zile la creditele bancare. Isărescu a apreciat că acordarea creditului fiscal de către stat pentru persoanele fizice este o măsură care sună mai bine decât în Ungaria. “Domnul Liviu Voinea a discutat cu mine pe tema asta. În principiu, nu sună rău. Sună mai bine decât cum sună în Ungaria, de exemplu, unde toate creditele în franci elveţieni sunt transformate în forinţi”, a afirmat Isărescu.
Nu există ţări în care să nu se facă plăţi cash
Pe de altă parte, BNR a transmis Ministerului Finanţelor Publice o serie de observaţii cu privire la proiectul de act normativ care vizează plafonarea plăţilor cash şi limitarea comisioanelor interbancare. “Nu cunosc ţări în lume în care să nu se mai facă plăţi cash. Cum reuşim să aducem un bătrân care are de vânzare 2.000 de metri pătraţi la bancă? Nici nu ştiţi câte formalităţi sunt necesare pentru vânzarea unui teren”, a subliniat Isărescu.
În ceea ce priveşte comisioanele bancare, guvernatorul consideră că este normal ca acestea să fie reglate de concurenţa din piaţă. Ministerul de Finanţe a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care limitează plăţile în numerar între persoane fizice la 10.000 de lei pe zi, iar pentru firme la 5.000 de lei.
Citește pe Antena3.ro
