Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorităţile locale nu s-au inghesuit să aplice "bulina roşie" pe clădirile incadrate in clasa 1 de risc seismic, care reprezintă pericol public. Consolidarea clădirilor merge cu paşi de melc in lipsa capacităţii financiare a locuitorilor de a le reabilita.
Pericol public - 387 de cladiri cu risc seismic ridicat
Autorităţile locale nu s-au inghesuit să aplice "bulina roşie" pe clădirile incadrate in clasa 1 de risc seismic, care reprezintă pericol public. Consolidarea clădirilor merge cu paşi de melc in lipsa capacităţii financiare a locuitorilor de a le reabilita.
Deşi in Capitală au fost expertizate tehnic 2.635 de clădiri, din care 387 au fost incadrate in clasa 1 de risc seismic (RS1), au fost montate numai 294 de panouri cu bulina roşie. Insemnul trebuia montat pe toate cele 387 de clădiri incadrate in RS1.
Citește pe Antena3.ro
Din cauza unor lacune legislative, in Capitală, mai multe clădiri incadrate in RS1 nu au bulina roşie. Astfel, primarul Sectorului 1 nu a respectat ordinul Ministerului Locuinţelor Publice de a monta plăcuţele cu bulina roşie pe clădirile cu pricina, deoarece se teme că la controlul Curţii de Conturi nu va ieşi bine. "Am realizat verificări in teren şi am constatat că in Sectorul 1 nu au fost montate bulinele roşii, insă Domnul Chiliman (primarul Sectorului 1) ne-a explicat motivul pentru care nu le-a montat. Acesta se teme că la controlul realizat de Curtea de Conturi nu va putea justifica suma cheltuită cu realizarea şi montarea acestor plăcuţe", a explicat Cătălin Deaconescu, prefectul Municipiului Bucureşti.
DECIZIE. Prefectul este de părere că nu sancţionarea instituţiei este soluţia grăbirii acestei activităţi. "Nu i-am amendat, deoarece ne confruntăm cu o ambiguitate legislativă. Nu ştim cui revine această responsabilitate. Conform legii, responsabilitatea este in sarcina autorităţilor publice locale. Aici găsim şi primăria şi consiliul judeţean, iar interpretările sunt multiple", a declarat Cătălin Deaconescu. Mai mult, primarul de la Sectorul 1 a făcut o solicitare către MDLPL prin care cere unele explicaţii, iar pănă la rezolvarea situaţiei prefectura nu poate amenda primăria. Prefectul speră ca pănă la finele acestui an să se rezolve situaţia din Sectorul 1.
STATISTICI. Cea mai leneşă primărie s-a dovedit a fi cea din Sectorul 1, deoarece din 711 clădiri expertizate nu a fost montat nici măcar un panou de avertizare. La capătul opus se situează Primăria Sectorului 3, care a marcat toate cele 455 de clădiri expertizate din care 95 prezintă risc seismic ridicat. In Sectorului 2 au fost expertizate 871 de clădiri, din care 111 incadrate RS1, insă au fost montate 147 de panouri de avertizare, funcţie de configuraţia clădirilor au fost montate şi căte 2-5 panouri la o clădire. De asemenea, Primăria Sectorului 4 a montat numai 18 panouri, deşi numărul clădirilor este de 351. La Sectorul 5, din 198 de clădiri expertizate tehnic, din care 34 in RS1, au fost montate 34 de buline. Cel mai ieftin a scăpat Primăria Sectorului 6, care are 49 de clădiri expertizate tehnic, insă nici una nu este incadrată in RS1. In plus, au fost inventariate 37 de imobile construite inainte de 1978, care deţin spaţii cu altă destinaţie decăt cea de locuit.
SANCŢIUNI. Primăriile care nu au aplicat "bulina roşie" pe clădirile cu risc seismic ridicat şi proprietarii imobilelor care se opun consolidării clădirilor ar fi trebuit să primească amendă. Amenda pentru autorităţi este cuprinsă intre 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru proprietari de la 1.000 la 3.000 de lei. "Nu am aplicat nici o amendă. In cel mai rău caz, vom aplica un avertisment Primăriei Sectorului 1. După două avertismente putem să-i amendăm", a declarat Deaconescu.
Â
FONDURI. "Programul de reabilitare pe anul acesta include 53 de imobile, din care 46 in Capitală, incadrate prin raport de expertiză tehnică in RS1. Suma alocată pentru anul acesta este de 9,6 milioane lei (peste 2,8 milioane euro) din care 9 milioane de lei (2,6 milioane euro) pentru Municipiul Bucureşti. Pănă la 15 octombrie 2007 s-au decontat lucrări de consolidare in valoare de 5,9 milioane lei", conform datelor transmise de MDLPL. Pentru a sprijini şi urgenta acţiunile de consolidare, in ultimii ani au fost completate şi modificate prevederile actelor normative privind reducerea riscului seismic. Astfel, persoanele fizice care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub căştigul salarial mediu net pe economie nu vor plăti nimic pentru consolidare. Ceilalţi vor restitui contravaloarea lucrării in rate lunare egale, fără dobăndă, eşalonate pe 25 de ani. Mai mult, aceştia beneficiază de scutirea de taxă pentru emiterea autorizaţiei privind consolidarea clădirilor de locuit, precum şi de plata taxei de timbru pentru arhitectură.
Clădiri publice
Ministerul Lucrărilor Publice derulează in perioada 2005-2009 un program care vizează in principal consolidarea unor clădiri publice de importanţă vitală in cazul producerii unui cutremur şi care beneficiază de o finanţare in valoare de 133,7 milioane de dolari. Astfel, 56,9 milioane de dolari reprezintă un credit extern de la Banca Mondială, iar 16,8 milioane de dolari - cofinanţarea din partea Guvernului Romăniei. La aceste fonduri se adaugă aproximativ 60 de milioane de dolari, sumă ce reprezintă investiţii complementare finanţate din sursele beneficiarilor pentru a asigura funcţionalitatea integrală a clădirilor după finalizarea lucrărilor de consolidare. Pentru anul 2008, alocarea financiară pentru acest proiect este de circa 11 milioane de lei de la bugetul de stat şi circa 38 de milioane de lei din credite externe.
