Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2012, Executivul prezenta un program naţional de electrificare şi anunţa că până în 2016 toate aşezările din România vor avea curent electric. Investiţiile erau estimate atunci la circa 1,032 miliarde de lei. Între timp, statul a pasat responsabilitatea electrificării companiilor de distribuţie a energiei.
Programul guvernamental arăta frumos pe hârtie, dar electrificarea celor aproape 100.000 de locuinţe s-a dovedit un lucru greu de făcut, în condiţiile în care legislaţia prevedea că toate electrificările se fac doar cu bani de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar firmele de distribuţie pot face aceste investiţii doar dacă apreciază că proiectele sunt justificate economic. Cum racordarea la reţeaua de energie a localităţiilor sau caselor izolate era o investiţie care practic nu se mai recupera niciodată, operatorii de distribuţie nu s-au arătat deloc interesaţi de astfel de proiecte. Majoritatea celor care nu au curent electric locuiesc in zone rurale izolate, iar cele mai multe sate total neelectrificate se găsesc în judeţele Harghita, Alba, Caraș-Severin, Vaslui, Botoșani, Brașov şi Sibiu. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că foarte mulţi din cei cărora li s-ar trage curent electric, ar intra pe tarif social, adică un tarif subvenţionat de stat. În mediul rural aproape 60% din consumatori au tarif social.
ANRE schimbă regulile
La sfârşitul anului 2013, guvernul aruncă problema în curtea distribuitorilor de energie. Autoritatea Naţională de Regle¬mentare în domeniul Energiei emite un ordin prin care stabileşte că distribuitorii sunt obligaţi să facă aceste lucrări la cererea autorităţilor locale. În cazul în care durata de recu¬perare a investiţiei este mai mare de 20 de ani sau valoarea actual¬izată netă (surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investiţii) este mai mică decât zero, lucrările nu se consideră eficiente economic şi, în acest caz, distribuitorul are obligaţia de a finanţa numai valoarea investiţiei eficiente.
S-a construit mult şi aiurea
După 1990, odată cu retroce¬darea pământurilor, s-au construit foarte multe case. „Din păcate, multe dintre aceste case s-au construit aiurea. Unele în zone periculoase, cum ar fi în albia râurilor, în zonele predis¬puse la viituri, altele la mari distanţe de localităţi. Este foarte scump să aduci aici utilităţile, pentru că nu vorbim doar despre curentul electric. Vorbim şi despre reţelele de apă, de canalizare, despre gaze, adică despre ceea ce defineşte nivelul de trai , conform acquis-ul comunitar”, susţine Rodin Traicu, membru al Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, există o permanentă presiune din partea primarilor de a cere introducerea curentului electric în astfel de zone, multe şi pe considerente mai degrabă electorale, deşi vorbim despre investiţii ineficiente, dar cu o componentă socială puternică.
Ministerul Energiei lucrează la schimbarea Legii iluminatului public, a anunţat Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Econo¬miei. În prezent, dintr-un total de 3.100 de localități existente, numai 50% beneficiază de iluminat public. Iluminatul public şi casnic reprezintă 14% din consumul total de energie electrică din România.
