România, amenințată de sute de „tsunami”

Rezultatele acțiunii sunt în acest moment în curs de centralizare astfel încât, până pe 25 noiembrie să fie elaborat raportul final, potrivit ANAR. Chiar dacă nu au fost comunicate oficial rezultatele controalelor, primele informații arată că există multe baraje cu probleme. 

Controalele dispuse au vizat starea tehnică a acestora, gradul de îndeplinire a măsurilor stabilite prin expertize, inspecții tehnice sau alte verificări, existența autorizațiilor de funcționare etc. Cele mai multe probleme constatate la barajele controlate au fost cele legate de lipsa autorizațiilor de funcționare în siguranță, dar cu precizarea că acestea aparțin, în general, altor entități decât Apele Române. Chiar dacă nici ANAR nu s-a omorât cu firea în ceea ce privește investițiile în creșterea gradului de siguranță în exploatarea a acestor baraje, totuși ale ei dețin în cea mai mare parte avizele necesare pentru funcționare.

Investițiile, o floare rară

Situația nu ar trebui însă să surprindă pe nimeni, după ce în ultimii ani au tot fost semnalate probleme la aceste baraje. Multe dintre ele sunt foarte vechi și nu au trecut prin procese de reparații și modernizări de mai bine de 30 de ani, după cum declara anul trecut ministrul Mediului, Tanczos Barna. De exemplu, ultima licitație pentru achiziționarea serviciilor de lucrări în vederea modernizării unui baraj a fost făcută de ANAR în 2019, potrivit datelor publicate pe site-ul său. Este vorba despre barajul Golești, care aparține lacului cu același nume, al doilea ca mărime de pe râul Argeș, după Vidraru, cu o suprafață de 634 ha și un volum de 78,5 milioane metri cubi de apă.  

Ce s-a descoperit în teren

De exemplu, în urma controalelor făcute de ABA Banat la cele cele 63 de baraje de importanță C și D aflate în spațiul său hidrografic, s-a constatat că mai multe baraje nu au autorizații de funcționare în siguranță. De asemenea, s-a mai constatat că sunt baraje deținute de autorități publice locale care au probleme cu actele de reglementare și altele care încă nu au îndeplinit măsurile dispuse în urma expertizelor tehnice în exploatarea barajelor, ele fiind obligatorii pentru a putea obține autorizația de funcționare. De exemplu, barajul Mailat al acumulării permanente Mailat, care aparține Primăriei Vinga, județul Arad, deși are autorizație de funcționare în siguranță, nu a îndeplinit măsurile dispuse în urma expertizării (reabilitare echipamente hidromecanice, executare lucrări de întreținere, refacere din confecții metalice a protecției în jurul turnului demanevră, consolidare pasarelă de acces la turn).

La barajul Mărghitaș al acumulării permanente cu același nume, care aparține Primăriei Anina, județul Caraș-Severin, s-a constatat că autorizația de funcționare în siguranță este expirată, iar pentru reînnoirea ei este nevoie de o nouă expertiză tehnică. Tot fără autorizație de funcționare în siguranță este și barajul Dănila, de pe cursul de apă Moravița, deținut de Primăria Ocna de Fier. În urma expertizei tehnice realizate la acest baraj s-au dispus deja o serie de măsuri a căror realizare are ca termen-limită trimestrul al II-lea 2023. Nici barajul Oravița Mică, din județul Caraș-Severin și care aparține Administrației Bazinale de Apă Banat, nu îndeplinește condițiile de siguranță, dar aici lucrările de punere în siguranță sunt în derulare, conform programului de investiții în valoare de șapte milioane de lei.

Se așteaptă repararea de ani buni

Probleme au mai fost depistate și la barajul Liebling, deținut de societatea Agrar Liebling Timiș 2015 SRL. Aici acumularea de apă a fost secată, după ce barajul a fost afectat de viiturile puternice din 2005 și 2006, dar lucrările de reparare nu au fost demarcate nici în ziua de azi. Deocamdată a fost dispusă întreținerea secțiunii de scurgere în zona avariei până când se va trece la repararea barajului.

Din 453, 169 sunt cu probleme

Din cele 453 de baraje de importanță C și D aflate în spațiul hidrografic Prut-Bârlad aferente județelor Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, 169 au probleme cu acte de reglementare a siguranței tehnice. Dintre acestea, 34 au acte de reglementare din punctul de vedere al siguranței în exploatare expirate, iar 135 nu dețin acte care să le reglementeze funcționarea. La acestea se mai adaugă 12 care sunt în procedură de obţinere a acestora. Din cele 453 de baraje, doar 51 aparțin Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad și ele au toate avizele tehnice și funcționează în condiții de siguranță, iar 402 aparțin autorităților publice, agenților economici etc.

Barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, de la A - baraj de importanţă excepţională, continuând cu B - baraj de importanţă deosebită, C - baraj de importanţă normală și D - baraj de importanţă redusă. La sfârșitul lui 2018 dintr-un total de 2.002 baraje incluse în categoriile C și D, circa 34% erau neautorizate.

Probleme și la București

Potrivit „Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2021”, elaborat la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, în cazul producerii unui cutremur sau a unor alunecări de teren, barajul „Lacul Morii”, de pe râul Dâmbovița, s-ar putea rupe, inundând orașul. Ar apărea un val de 20 de metri înălțime, iar apa poate ajunge până la nivelul Muzeului Național, în Piața Națiunile Unite, se arată în document.

Diagnostic grav: baraje cu deficiențe structurale și deteriorate 

Într-un document din vara anului 2018 al Băncii Mondiale și intitulat „Raport Diagnostic privind Apele din România”, se spunea că sunt necesare investiţii majore în baraje pentru siguranță, capacitate de stocare și retehnologizare. „Multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial, pentru a asigura siguranța populației din aval. Aceste baraje au fost construite în perioada 1970 - 1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întreţineri și reabilitări corespunzătoare”, se preciza în raport. De asemenea, există și baraje a căror construcţie a fost întreruptă în anii ’90 și care au rămas nefinalizate. „Sunt necesare investiţii majore pentru punerea în siguranţă a barajelor, pentru reabilitarea barajelor deteriorate și asigurarea exploatării în siguranță a acestora, la capacitatea proiectată inițial”, mai specifica raportul. Deși de la apariția raportului au trecut câțiva ani, realitatea din teren nu este diferită de cea oglindită în raportul Băncii Mondiale. 

Bani pentru reabilitarea digurilor și barajelor

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri pentru reabilitarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor și barajelor. Astfel, se aloca 105 milioane de euro pentru reabilitarea a 100 km de diguri până la sfârșitul anului 2024, lungimea urmând să ajungă la 506 km la sfârșitul lui martie 2026. De asemenea, se are în vedere și reabilitarea a 20 de baraje aparținând acumulărilor permanente de apă și 20 de baraje ale unor acumulări nepermanente, suma alocată fiind de 281,5 milioane de euro.