Reforma totală a pensiilor

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, au explicat într-o conferinţă de presă că salariile bugetarilor şi pensiile au scăzut ca să se salveze bugetul de stat. Cei doi miniştri susţin nevoia reformei sistemului de pensii şi tăierea sporurilor, invocând stabilitatea macroeconomică.

Ministrul Finanţelor a explicat că trebuie să înţelegem necesitatea celor două legi care reduc veniturile angajaţilor din sistemul bugetar şi pe cele ale pensionarilor, respectiv Legea salarizării unice, care deja se aplică, şi cea a pensiilor, discutată ieri în Senat, pentru că numai astfel se poate asigura echilibrul macroeconomic de care avem nevoie mai ales acum, în perioada de criză economică.

CRIZA DEMOGRAFICĂ
Vlădescu susţine că politica actuală a Guvernului are în vedere sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori, când problemele vor fi şi mai mari, din cauza îmbătrânirii populaţiei. "În 2009 s-au transferat de la bugetul de stat la bugetul de pensii 1,7 miliarde euro, iar dacă sistemul de pensii nu se reformează se vor duce anul viitor două miliarde de euro, iar în 2025 vom avea un deficit de 6% din PIB în sistemul de pensii", a explicat ministrul Muncii, Mihai Şeitan.

Potrivit unor rapoarte ale Parlamentului European şi Eurostat, actuala criză demografică va duce la triplarea ratei medie de dependenţă din România, adică a raportului dintre pensionari şi populaţia aptă de muncă, făcând ca presiunea asupra sistemelor publice de pensii să devină insuportabilă. Rata medie de dependenţă, estimată anul acesta la 23%, va ajunge peste 50 de ani la 65,3%, dacă nu se vor lua măsuri.

Astfel că, în 2060, unu din trei români va avea peste 65 de ani. Raportul Parlamentului European menţionează că în cazul unei dublări a ratei medii de dependenţă până în 2060 presiunile asupra sistemelor publice de pensii vor deveni insuportabile. "În timp ce efectele actualei crize sunt semnificative, ele vor părea minuscule prin comparaţie cu impactul îmbătrânirii populaţiei, care va fi de circa 10 ori mai mare şi va lovi grav diferite state europene.

De aceea, reformarea sistemelor de pensii este o necesitate. Unele reforme au fost însă stopate sau chiar întoarse de pe traseu în unele state membre UE, dar aceste decizii vor avea efecte adverse devastatoare, pentru că fac reformele necesare din viitor cu atât mai costisitoare şi dificil de realizat", se mai arată în studiul citat.

SPORURILE RĂMÂN TĂIATE
În privinţa salariilor bugetarilor, cei doi miniştri spun că este firesc să se taie acele sporuri care nu au fost "acordate conform legii". Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Gheorghe Gherghina a specificat că aproximativ 400.000 de angajaţi din administraţia locală au încasat în perioada 2008-2009 drepturi băneşti care exced cadrul legal, în sumă totală de două milioane de euro.

Printre sporurile "ilegale" se numără sporul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, cel pentru refacerea după concediul de odihnă, indemnizaţiile de hrană caldă, sporul de reprezentare şi sporul de cantină. Drepturile băneşti au fost acordate pe baza unor dispoziţii ale ordonatorilor principali de credite, hotărâri ale primarilor, hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene sau prin aplicarea unor decizii judecătoreşti.


SPORURI ILEGALE DE 249 MILIOANE DE EURO
După ce reprezentanţii Ministerelor Muncii şi Finanţelor au declarat că în 2009 s-au plătit sporuri ilegale de 2 milioane de euro, iar recuperarea lor a început deja, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a declarat că de fapt sporurile încasate ilegal de către 235.000 de angajaţi din administraţia locală totalizează 249 milioane de euro în 2008. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gheorghe Gherghina, a declarat ulterior că, într-adevăr, suma de două milioane de euro reprezintă banii care se pot recupera, nu totalul plăţilor efectuate ilegal. Conform secretarului de stat, din sumele identificate de Curtea de Conturi, cele mai multe au fost contestate în instanţă, unde, de regulă, câştigă angajaţii.
Mai multă muncă
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (foto), a declarat că la nivelul Uniunii Europene este necesară o reformă generală a sistemelor de pensii. În ţările din UE s-a ajuns la o adevărată problemă, deoarece speranţa de viaţă a crescut, iar natalitatea a scăzut şi asta pune presiune pe sistemele de pensii din multe ţări europene.

Yves-Herman/Reuters

"Încurajăm guvernele să acţioneze într-o manieră responsabilă şi în cadrul dialogului social pentru a face reforme în sistemul european de pensii", a declarat Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. "Am ridicat problema creşterii vârstei de pensionare ţinând cont că există solicitări din partea tuturor, pensionarii apasă din ce în ce mai mult asupra cheltuielilor tuturor ţărilor", a precizat Barroso.

În acest moment, există dezbateri în mai multe ţări europene, inclusiv Franţa şi Grecia, legate de o amânare a vârstei legale de pensionare sau de prelungirea numărului de ani de contribuţie pentru a asigura viabilitatea sistemului în următoarele decenii.