Regulile de urbanism ale Bucureştiului sunt făcute pentru a fi aruncate la coş

Planul de Urbanism General (PUG) sau autorizaţia de construire au devenit de-a lungul anilor documente a cărui respectare este opţională, atât de către unii investitorii imobiliari, cât şi de reprezentanţii primăriilor care emit documentele necesare ridicării unei construcţii. Bucureştenii văd cum sub ochii lor răsar de ani de zile construcţii  care, pe lângă faptul că strică arhitectura zonei, nu respectă nici cele mai elementare norme de urbanism.

Nu este respectat nivelul de înălţime al zonei, distanţa minimă dintre clădiri, blocuri răsărite pe spaţiile verzi sau construite lângă gardul benzinăriei sunt tot atâtea elemente care au transformat Bucureştiul  într-o metropolă a kitsch-ului. Profitând de o legislaţie în domeniu permisivă şi de complicitatea  funcţionarilor din primării, unii dezvoltatori imobiliari construiesc după cum îi taiei capul pentru că nerespectarea autorizaţilor de construcţii nu duce automat la demolarea lucrărilor neconforme, iar mai devreme sau mai târziu reuşesc să obţină actele care să ateste legalitatea construcţiei.

Autorizaţie P+2, construcţie P+3. Că aşa vrea investitorul

De exemplu, pe strada Bachus din sectorul 5 al Capitalei un dezvoltator imobiliar a ridicat un bloc cu trei etaje, plus mansardă (regimul de înălţime S+P+3E+M), deşi în autorizaţia lui de construcţie emisă de Primăria Sectorului 5 (AC nr. 216-B din 24.06.2015) se autoriza construcţia unui imobil cu două etaje, plus mansardă. Ilegalitatea este confirmată de către Inspectoratul Regional în Construcţii Bucureşti-Ilfov care, la solicitarea proprietarului de a obţine  o nouă autorizaţie de construcţie pentru “ supraetajarea cu un nivel la imobilul de locuinţe aflat în execuţie, autorizat cu AC nr. 216-B/24.05.2015”, în răspunsul său atrăgea atenţia că „lucrările de intervenţie solicitate sunt în curs de execuţie, Certificatul de Urbanism nr.748-B din 31.07.2015 emis de Primăria Sectorului 5, nu mai prezintă situaţia din teren”. Adică mai clar, investitorul s-a apucat de construit după cum a vrut, iar apoi a cerut şi autorizaţia pentru a intra în legalitate.

Curioasă este şi decizia Primăriei Sectorului 5 de a emite pentru această construcţie un certificatde urbanism (nr. 748-B din 31.07.2015) prin care aprobă o construcţie P+3 într-o zonă în care era stabilit un regim de înălţime P+2. Probabil a apelat la subterfugiul numit „PUZ derogatoriu”.

De altfel, în urma unui control efectuat de inspectorii în construcţii pe 15 septembrie 2015 se constată că la acea dată regimul de înălţime al clădirii era deja de S+P+3E+M, operându-se, de asemenea, şi o serie de modificări la construcţia clădirii faţă de proiectul tehnic. Singurele lucruri pe care le-au putut face inspectorii au fost aplicarea unei amenzi, sistarea lucrărilor şi dispunerea unei expertize tehnice a clădirii.

Amendă şi de la Poliţia Locală

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Cam tot atât au putut să facă şi poliţiştii locali de la Sectorul 5 din cadrul Serviciului Disciplină în Construcţii care, sesizaţi fiind de  Inspectoratul Regional în Construcţii Bucureşti-Ilfov ( sesizarea nr. 43274/22.092015), au constatat şi ei, în urma unui control pe teren făcut pe 13.10.2015 că „au fost încălcate prevederile Autorizaţiei de Construire nr. 216-B din 24.06.2015, eliberată pentru realizarea unei construcţii S+P+2E+M, fiind edificat un etaj în plus”.

Demolarea greu de obţinut. Mai ales dacă nu se face nimic

În ciuda demersurile intreprinse de către reprezentanţii Inspectoratul Regional în Construcţii Bucureşti-Ilfov şi de către Poliţia Locală, situaţia din teren a rămas neschimbată. Aceast caz nu este singular în Bucureşti, dovadă fiind numărul mare de reclamaţii pe care cetăţenii care s-au trezit cu un bloc pus peste casa lor sau cu accesul obturat de o construcţie răsărită peste noapte le fac. În acest caz, singura variantă de acţiune rămasă la îndemâna autorităţilor este deschiderea unei acţiuni în instanţă pentru obţinerea unei hotărâri judecătoreşti de demolare. De obicei ele nu mai apelează la  această ultimă soluţie, iar până la urmă lucrurile se rezolvă cumva.

Există un precedent în Sectorul 5

După ani de zile de luptă prin tribunale, locuitorii de pe Şoseaua Giurgiului nr.164 din Capita au reuşit să obţină în instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, decizia de demolare a unui bloc răsărit pe spaţiul verde. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a păstrat sentinţa dată de către Tribunalul Bucureşti în care se preciza: “Dispune anularea autorizaţiei de construire nr. 460-G din 15.10.2012 eliberată de Primarul Sectorului 5 Bucureşti. Dispune obligarea pârâtului Bălţăteanu Silviu la desfiinţarea lucrărilor realizate în temeiul autorizaţiei de construire nr. 460-G din 15.10.2012 şi aducerea terenului la starea existentă înainte de începerea lucrărilor”. Autorizaţia de construcţii pentru acest bloc fusese emisă de Primăria Sectorului 5 în 2012 pe când în funtea ei se afla Marian Vanghelie. Ila nivelul capitalei există mai multe sentinţe de anulare a autorizaţiilor de construcţii şi de demolare a construcţiilor, dar până acum niciun bloc nu a fost demolat.

Cine opreşte şmecheria PUZ-urilor derogatorii

Deocamdată autorităţile nu sunt interesate să facă ordine pe piaţa construcţiilor. O Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii” a fost adoptată la sfârşitul anului trecut de Guvernul Cioloş, dar ulterior actul normativ a fost respins de noul Parlament rezultat din alegerile de anul trecut.  Concret, prin acest act normativ ar fi urmată să fie stopată practica PUZ-urilor derogatorii, care sunt prevăzute de lege, dar ca  o excepţie, nu ca o regulă. Mai mult, Guvernul atrăgea atenţia în expunerea de motive a ordonanţei că se elaborează PUZ-uri care reglementează o singură parcelă, de cele mai multe ori chiar cea a investitorului privat, autorităţile omiţând faptul că PUZ-ul este parte integrantă din PUG şi nu se referă la o parcelă, ci la o zonă. „Această practică este o forţare a cadrului legal şi este generată de lipsa de capacitate sau de interes a autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea PUG şi PUZ sau, în multe cazuri, de favorizarea intereselor dezvoltatorilor imobiliari (prin aprobarea sau blocarea anumitor PUZ-uri), se precizează în orodonanţa care ar fi dus la o oarecare disciplină pe piaţa construcţiilor.

Cu PUG-ul în prelungiri până în 2018

Planul de Urbanism General al Capitalei a expirat în urmă cu aproape şapte ani, pe 21 decembrie 2017. De atunci a fost prelungit cu câte un an de zile, iar în 2012 s-a optat pentru o prelungire de trei ani. La sfârşitul lui 2015, s-a mai decis o prelungire de trei ani, până în decembrie 2018. Fără un PUG valabil, primăriile nu mai pot emite autorizaţii de construcţie pentru că nu ar mai fi reglementate regulile urbanistice ale Bucureştiului. Asta cel puţin oficial, pentru că multe din clădirile ridicate în Capitalei ne arată că aceste reguli sunt încălcate fără nicio sfială de către cei puşi să le respecte.