x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

REPORTER ÎN BASARABIA DE SUD/Eminescu nu primeşte viză pentru Odessa

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 24 Feb 2009 - 00:00

La Odessa, singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea, nu se găseşte un loc pentru bustul poetului naţional al românilor.



În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de însănătoşire. "Duşmanul cel mare al singurătăţii mele", scria marele poet, "e urâtul. Persoanele care sunt aici nu vorbesc decât ruseşte sau leşeşte... Astfel, deşi nu tocmai vorbăreţ de felul meu, sunt condamnat la un mutism absolut... Vântul şi valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al zilelor şi nopţilor care se scurg uniform şi monoton, ca bătăile unui ceasornic de perete. Rogu-te, dar, să nu mă uiţi aici, irosit printre ruşi." Eminescu îi mai scria lui Burlă că are nevoie de 100 de ruble pentru plata tratamentului, a vizei şi a biletului de întoarcere, dar şi a unei camere închiriate vreo două zile, la Odessa, pentru rezolvarea acestor treburi.

ÎN VECINĂTATEA SECURITĂŢII UCRAINENE...
Am vizitat şi noi, iarna aceasta, locurile legate de trecerea lui  Eminescu prin Odessa. Primul este casa doctorului Iachimowicz, care l-a consultat şi în sanatoriul căruia a stat o lună şi jumătate, pentru tratament. Al doilea este Hotelul Strasbourg, pe Bulevardul Ecaterina, unde poetul a poposit, în aşteptarea banilor ("nervum rerum gerendarum") de acasă. Clădirea mai există. Se intră printr-un gang într-o curte interioară, ca de han, şi se urcă pe scări de lemn la camerele dispuse de-a lungul unei verande-balcon, lungă, cu podea scârţâitoare, putredă. Construcţia (lipită,  surprinzător, de sediul Securităţii Regionale Odessa) nu mai adăposteşte, azi, un hotel, dar ar fi meritat, poate, aşezarea unei plăci comemorative care să menţioneze trecerea poetului prin acel loc. Când am intrat în curte, cu aparatele de fotografiat la vedere, dinspre temuta clădire învecinată ne-au urmărit câteva persoane intrigate. S-au lămurit curând că nu aveam intenţii... teroriste.

DECAPITAREA POETULUI
Dincolo de istoria literară, există, la Odessa, o poveste ciudată, legată de bustul poetului, sculptat de artistul plastic român Alexandru Pană şi instalat pe Bulevardul Francez, în 1995. Autorităţile odessite au acceptat amplasarea lui în faţa Universităţii de Limbi Străine din Odessa, înconjurat de tei şi  orientat cu faţa spre Marea Neagră (se pare că Odessa este singurul loc unde poetul ar fi privit, tihnit, marea, pe care o cântă în versurile lui). Cam tot pe atunci, "în contrapartidă", românii îl primeau cu braţele deschise pe Taras Şevcenko, scriitor naţional al ucrainenilor şi reprezentant important al romantismului literar slav, al cărui bust a fost instalat într-un spaţiu superb, în Parcul Herăstrău, cu privirea spre întinderea lacului. Bustul de bronz al poetului care spunea, în "Caucazul", "Sufletul nostru nu poate muri, libertatea nu moare niciodată" are şi azi un loc privilegiat în parcul bucureştean. În 1999, la Odessa, bustul lui Eminescu a dispărut, într-o noapte de noiembrie, fiind smuls de pe postament prin tăierea vergii de metal care îl fixa pe soclu. Statuia fusese adusă de la Bucureşti şi instalată la Odessa de muncitorii firmei ARCOM, care lucrau, în 1995, la construirea Combinatului Siderurgic Krivoi Rog. Venirea, la Odessa, în lanţ de basculante şi macarale, a muncitorilor români a înfiorat, atunci, oraşul, pentru care amintirea administraţiei române în timpul celui de-al doilea război mondial nu era prea îndepărtată. Furtul bustului din bronz a fost anchetat de poliţia locală, care nu a ajuns la vreun rezultat palpabil. De atunci, au trecut 10 ani. Postamentul decapitat a fost jupuit de marmură de către vandali locali şi arată jalnic. În mai 2003, la Odessa a fost adus un alt bust al lui Eminescu, operă a sculptorului Marcel Mănăstireanu, donat de municipiul Botoşani. În şase ani, Consulatul României la Odessa - în incinta căruia se află, acum, plăsmuirea artistică a ultimului romantic european - nu a putut convinge autorităţile locale să aprobe reinstalarea bustului într-un loc privilegiat din oraş, în ciuda numeroaselor intervenţii făcute. Un asemenea loc, ne spunea scriitorul Vadim Bacinschi, ar putea fi pe Bulevardul Alexandrovski, faţă în faţă cu monumentul poetului polonez Adam Mickiewicz.

GUSTUL ÎNSTRĂINĂRII
Pe de altă parte, mai există şi o problemă legată de perceperea lui Eminescu drept poet român. Spre deosebire de regiunea Cernăuţi (Bucovina de Nord istorică) unde majoritatea etnicilor români se declară ca atare, în regiunea Odessa, la recensământul din 2001, doar 724 de persoane au fost declarate ca fiind români, restul, până la aproape 130.000, fiind "încurajaţi" să se declare ca fiind "etnici moldoveni". Este, ne spunea tot Vadim Bacinschi, una din dogmele ideologiei totalitare lansată la Chişinău şi preluată la Kiev. Se porneşte de la aşa-zisa limbă moldovenească vorbită, chipurile, de moldoveni. Logica: dacă ei vorbesc "moldoveneasca", nu româna, înseamnă că sunt un popor aparte, "moldovenesc", deosebit de cel român. În cazul acesta, de ce ar cere Bucureştiul o atenţie sporită din partea autorităţilor ucrainene pentru cele câteva sute de etnici români autodeclaraţi, dacă azerii, afganii, coreenii sunt, în regiunea Odessa, mai mulţi decât românii!? De ce ar cere un loc pentru "Eminescu, poetul naţional al românilor", când în şcoli el este studiat drept clasic al "literaturii moldoveneşti", după manuale făcute la Chişinău de apologeţii moldovenismului? Asta în condiţiile în care literatura şi tipăriturile din România nu pot intra în Ucraina prin punctele vamale. La întrebarea "va mai exista vreodată un bust al lui Eminescu, la Odessa?" am putea răspunde astfel: "Poate. În ziua în care va fi adus unul de la Chişinău, iar pe postament se va scrie: «Mihai Eminescu, poet moldovean»". Bustul aflat în incinta Consulatului României la Odessa, deocamdată, va simţi, ca şi poetul odinioară, gustul înstrăinării...

Al doilea bust al lui Eminescu este adăpostit în curtea Consulatului României la Odessa
Foto: Tudor Cireş/ Jurnalul Naţional

 

Glossă pentru cei şapte tei eminescieni

Aprilie 1996. "Luna curăţeniei", în toate cele trei mari oraşe: Bucureşti, Chişinău şi Odessa, legate printr-un "nu-ştiu-ce". Propagandă pentru replantarea pădurilor: preşedinţi ieşiţi în decor, dând cu  sapa şi târnăcopul. Sunt  plantate hectare de pomi fructiferi, din roadele cărora se vor face samahoncă şi lichioruri. Dar, uite care a fost  ideea mea: împreună cu Sandu Dorogan, preşedintele Tele-radio Moldova, am cumpărat, în număr fără soţ, puieţi de tei crescuţi în Basarabia din sămânţă dâmboviţeană. I-am dus, apoi, la Odessa unde, împreună cu consulul României, Mircea Bonciu, i-am plantat, să vegheze singurătatea poetului.
"S-aud pe valuri vânt,/ Din munte talanga,/ Deasupra-mi teiul sfânt/ Să-şi scuture creanga"...

Testamentul poetului se putea împlini, acolo, la malul mării, la Odessa. Un val înspumat, un tei. Şapte tei. Au crescut, după aceea, o vreme, dând mugure, frunză, floare, făcând umbră...

Până-ntr-o zi, când o ploaie acidă le-a vestejit frunza şi le-a uscat rădăcina. Bănuiesc o mână criminală, care a turnat otravă lângă tulpinile tinere. Teii aceştia, fără soţ, ca şi plopii, păreau în mintea unora prea plini de sevă românească.  "Vreme trece, vreme vine,/ Toate-s vechi şi nouă toate;/ Ce e rău şi ce e bine/ Tu te-ntreabă şi socoate"... Însă poţi să rămâi "la toate rece", cum îndeamnă Poetul?
  • Tudor Cireş
Citeşte mai multe despre:   economic,   eminescu,   odessa,   poetului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Acţiunile Arctic Stream vor fi tranzacționate pe piaţa AeRO

Acţiunile Arctic Stream vor fi tranzacționate pe piaţa AeRO
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat că, acţiunile companiei Arctic Stream, integrator de infrastructură şi securitate IT din România, vor intra la tranzacţionare pe piaţa AeRO, segmentul de acţiuni al...

Cum să alegi o imprimantă eficientă

Cum să alegi o imprimantă eficientă
O imprimantă poate fi extrem de eficientă atât pentru utilizare office, cât și pentru utilizare independentă, acasă, însă alegerea unei imprimante eficiente este condiționată de o serie de criterii. Pentru a...

6 trucuri prin care poți crește performanța laptopului tău

6 trucuri prin care poți crește performanța laptopului tău
În prezent, majoritatea are nevoie de un laptop care să poate îndeplini variate sarcini de lucru, de la taskurile necesare pentru locul de muncă, până la organizarea zilnică a fișierelor, a stocării...

Inflația, cea mai mare amenințare pentru investitorii individuali

Inflația, cea mai mare amenințare pentru investitorii individuali
Investitorii individuali consideră că inflația în creștere este cea mai mare amenințare la adresa portofoliilor lor, arată un sondaj realizat de platforma de investiții multi-active eToro. Sondajul Retail...

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea parțială a companiei Vestmoldtransgaz de către BERD

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea parțială a companiei Vestmoldtransgaz de către BERD
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) preia o parte din capitalul social al companiei Vestmoldtransgaz SRL. În urma acestei tranzacții,...

HoReCa, afectată grav de pandemie. Contracție de 39% în 2020

HoReCa, afectată grav de pandemie. Contracție de 39% în 2020
Vânzările companiilor active în sectorul HoReCa au înregistrat o contracție cu 39% pe parcursul anului 2020 comparativ cu anul anterior, în condițiile în care 8 din 10 firme au raportat o scădere a cifrei de...

Cargus investește peste un milion de euro în extinderea flotei

Cargus investește peste un milion de euro în extinderea flotei
Cargus, companie de curierat care operează pe piața românească de 30 de ani, investește peste 1 milion de euro în extinderea flotei cu 58 de autovehicule Ford până la finalul anului, printr-un parteneriat cu...

Circa 57% dintre angajați vor să lucreze de oriunde

Circa 57% dintre angajați vor să lucreze de oriunde
Mai mult de jumătate dintre angajați și-ar dori să lucreze pentru actualul angajator din alt oraș sau chiar din altă țară, cel puțin temporar. Însă, doar 1 din 5 angajați consideră că ar obține aprobarea...

Proprietarul Euroins România a preluat activele grupului CEZ din Bulgaria

Proprietarul Euroins România a preluat activele grupului CEZ din Bulgaria
Еurohold, cel mai mare holding din Bulgaria şi proprietar al Euroins România, a finalizat achiziţionarea activelor grupului ceh de energie CEZ din Bulgaria, pentru 335 milioane euro. Noile active vor fi deţinute ...

Producătorul de cablaje auto Fujikura România a renunţat la peste 1.000 de angajaţi în 2020

Producătorul de cablaje auto Fujikura România a renunţat la peste 1.000 de angajaţi în 2020
Producătorul de cablaje auto Fujikura Automotive România, subsidiara locală a grupul japonez Fujikura, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 127,9 mil. lei (26,5 mil. euro), în scădere cu 47% faţă de anul...

Florin Cîțu: Sunt multe proiecte care au fost în buget și au execuție aproape zero

Florin Cîțu: Sunt multe proiecte care au fost în buget și au execuție aproape zero
Premierul Florin Cîțu a declarat, miercuri, că le-a cerut miniștrilor să vadă ce s-a întâmplat în primele șase luni de zile, în condițiile în care spune că sunt mai multe proiecte care au fost prinse în...

Angajatorii trebuie să își informeze noii salariați cu privire la Pilonul II

Angajatorii trebuie să își informeze noii salariați cu privire la Pilonul II
Toți angajatorii din România sunt obligați, începând din luna iulie, să își informeze noii salariații cu vârsta până în 45 de ani în legătură cu aderarea la un fond de pensii private obligatorii (Pilonul ...

Ce înseamnă criza microcipurilor pentru Dacia

Ce înseamnă criza microcipurilor pentru Dacia
Uzina Dacia de la Mioveni a avut activitatea întreruptă timp de 25 de zile din cauza lipsei componentelor electronice, în condiţiile în care constructorul a lansat noi modele în producţie pentru care cererea a...

În România, crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani

În România, crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani
Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție...

Ministrul Economiei anunță desființarea altor două posturi de administratori speciali

Ministrul Economiei anunță desființarea altor două posturi de administratori speciali
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță eliberarea din funcție a administratorilor speciali pentru privatizare de la Tohan și Carfil. „În teorie, acești administratori speciali ar fi trebuit să preg
Serviciul de email marketing furnizat de