Potrivit notei de fundamentare care urmează să fie supusă atenției acționarilor, actualizarea se impune ca urmare a „evoluției explozive a prețurilor din ultima perioadă” și acest lucru va permite reluarea cât mai rapidă a licitației pentru încheierea unui contract de retehnologizare „la cheie”. Modernizarea acestei hidrocentrale este unul dintre cele mai mari proiecte din portofoliul companiei energetice Hidroelectrica, iar atingerea obiectivului apare ca o prioritate încă din 2014.
Trei variante de actualizare a indicatorilor
În nota de fundamentare pregătită de conducerea executivă a societății nu apare valoarea actualizată estimată a proiectului, dar se precizează că indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost calculați în trei variante, pentru rate de actualizare de 8, 10 și 12%. Vidraru este una dintre cele mai importante centrale pe care le operează Hidroelectrica, cu o putere instalată de 220 MW în cele patru grupuri. Prin realizarea lucrărilor se urmărește creşterea puterii active a fiecărui hidroagregat, de la 55 MW la minimum 58,8 MW, în condiţiile asigurării unei mai bune fiabilităţi, a scăderii cheltuielilor cu mentenanţa şi a creşterii siguranţei în exploatare. De asemenea, se are în vedere modernizarea staţiei de transformare şi a sistemelor de automatizări ale hidrocentralei.
„Neaprobarea realizării obiectivului de investiții «Retehnologizare AHE Vidraru» conform noilor indicatori tehnico-economici rezultați în urma actualizării Devizului general și al indicatorilor tehnico-economici va conduce la imposibilitatea organizării unei noi proceduri de atribuire a contractului de retehnologizare și implicit la prelungirea funcționării echipamentelor și instalațiilor CHE Vidraru în condițiile actuale, precum și la creșterea costurilor de mentenanță”.
din nota de fundamentare pentru aprobarea noilor indicatori ai proiectului
Câștigătoarea contractului, în insolvență
În luna ianuarie a acestui an, Hidroelectrica a decis să anuleze a patra licitație organizată pentru retehnologizarea amenajării Vidraru, după ce ea fusese câștigată de asocierea formată din firmele Romelectro și Litostroj Power (Slovenia). Oficial, licitația a fost anulată din cauza abaterilor grave de la prevederile legislative, dar anunțul ascundea gravele probleme financiare cu care se confrunta firma Romelectro. O lună mai târziu aceasta intra în insolvență. Ea este una dintre cele mai mari companii românești specializate în lucrări de construcții pentru obiective energetice, fiind înființată în 1971, iar în 1994 a fost privatizată.
La ultima licitație, cea de-a patra, printre condițiile impuse participanților s-au numărat: firmele să aibă o cifră de afaceri cumulată în ultimii trei ani de 80 de milioane de euro și să fi executat lucrări similare în ultimii cinci ani cu o valoare cumulată de minimum 15 milioane de euro.
2,63 miliarde de lei a fost profitul net al companiei Hidroelectrica în primele șase luni ale anului, în creștere cu 56% față de cel din primele șase luni ale anului trecut, pe fondul reducerii drastice a producției, dar a dublării prețului de vânzare.
56 de ani de funcționare
Hidrocentrala Vidraru, pusă în funcțiune pe 9 decembrie 1966, utilizează potențialul hidroenergetic al Argeșului pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna și Oiești, valorificând o cădere totală de apă de 324 metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane metri cubi, din care 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa și al nouălea în lume între construcțiile similare. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 metri cubi de beton. Construcţia are 6 metri grosime la coronament şi 25 metri la bază. Hidrocentrala Vidraru asigură o producție anuală de energie electrică de circa 400 GWh, într-un an hidrologic mediu.
Scumpirea energiei scoate de la sertar proiectul hidrocentralei de la Islaz
Pe ordinea de zi a ședinței AGA din 14 decembrie va figura și propunerea de a se relua vechiul proiect de construcție al hidrocentralei de la Islaz, de pe sectorul Izbiceni-Dunăre al Oltului, despre care se vorbește încă din 2004. Este o amenajare hidroenergetică cu grad mare de complexitate, cu baraj, care ar putea asigura și apă de irigații pentru agricultură, precum și protecție față de inundații. Deși între timp realizarea hidrocentralei s-a scumpit cu circa un miliard de lei, abia acum proiectul este fezabil datorită prețurilor mari la energia electrică. „În perioada 2012-2020, contextul economico-social era nefavorabil realizării acestui proiect de investiții, motivat de prețurile la energie electrică încă scăzute, stagnarea investițiilor și, ulterior, manifestarea perioadei de pandemie, cu afectarea cererii pieței de energie electrică. Astfel, indicatorii tehnico-economici rezultați prin utilizarea datelor de intrare din acea perioadă conducea la imposibilitatea atingerii pragului de rentabilitate în cazul în care proiectul de investiții s-ar fi realizat. (...) Analizele cost-beneficiu pentru lucrările necesare (...) au fost realizate având în vedere trendul actual crescător al prețului de valorificare a energiei electrice, motiv pentru care s-a considerat un tarif de vânzare a energiei electrice de 1.000 lei/MWh, cu o creștere de 1% pe an, pentru o perioadă de analiză de 35 de ani (5 ani execuție lucrări + 30 ani exploatare), situație susținută fără echivoc de prețurile reale, actuale, din piața de energie (...)″, se arată în documentul care va fi supus votului acționarilor. Din cauza inflației galopante, valoarea totală a investiției este estimată în prezent la 2,21 miliarde de lei, plus TVA, față de 1,41 miliarde de lei, plus TVA, anterior. Hidrocentrala ar urma să aibă o putere instalată de aproape 29 MW, iar producția de energie electrică la funcționare în regim normal este estimată la 130 GWh pe an. Hidroelectrica a comandat deja un studiu pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.