Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Niciun inspector județean nu calcă prin aceste „arii protejate”, nimeni nu le verifică, iar cei care ar trebui să ia măsuri le lasă să crească sub ochii nepăsători ai administrațiilor locale. Un alt risc al acestor gropi de gunoi clandestine care se formează peste tot în țară este ca din când în când să le dea foc cineva, iar astfel să se provoace și incendii de vegetație care anual produc pagube materiale enorme. Pentru a verifica modul de abordare al acestui subiect chiar în instituția care ar trebui să facă ordine în gunoaiele aruncate la întâmplare, am făcut un experiment ale cărui rezultate arată cum se lucrează la Garda de Mediu.
Pe 14 iulie am trimis o solicitare către Garda Națională de Mediu, pentru a ni se confirma sau infirma informațiile despre două gropi de gunoi clandestine, formate din luna mai în localitatea Provița de Jos, din județul Prahova. Am explicat clar și unde pot fi găsite: mergând pe drumul principal din Provița de Jos, în centru există o intersecție de unde, spre stânga pornește drumul spre Provița de Sus. De acolo, mergând înainte, spre satul Drăgăneasa după aproximativ 500 de metri, pe partea stângă este un izvor de unde toată lumea se alimentează cu apă potabilă. Se trece de izvor și după 50-100 de metri, pe partea dreaptă, este un pod peste Provița. Se trece podul peste Provița și se continuă drumul spre dreapta, se înaintează 300-400 de metri și tot pe partea dreaptă se zăresc crengile uscate care maschează una dintre gropile de gunoi formate recent. Cealaltă groapă e acoperită, puțin mai în față, mergând pe drumul de pământ. Am precizat, în solicitare, faptul că indicațiile ne-au fost transmise de un localnic, exact în forma în care le-am dat către verificare, la Garda de Mediu. Localnicul a transmis chiar și localizarea prin GPS, dar procedurile birocratice ale funcționarilor statului nu prevăd o modalitate de transmitere a acestora, așa că i-am lăsat să se descurce singuri. Ceea ce nu au făcut, pentru că nici măcar n-au înțeles textul din e-mail.
Lungul drum al solicitării prin departamente
Înainte de a transmite e-mail-ul, am vorbit la telefon cu mai multe persoane de la departamentul Comunicare. Astfel, ar fi trebuit, practic, să se ia în considerare cel puțin informația care a fost transmisă. Instituția se putea autosesiza. Dar n-au identificat procedura. Timp de 30 de zile calendaristice le-a fost imposibil să se deplaseze la locul indicat de noi, pentru că funcționarii s-au încurcat în procedurile proprii. După exact o lună de la data transmiterii e-mail-ului cu informații exacte, inclusiv cu localizarea celor două zone în care se aruncă din ce în ce mai multe gunoaie și cu fotografii atașate, nimeni de la Garda de Mediu nu a verificat problemele de la Provița de Jos.
În cele 30 de zile am mai telefonat de trei ori la Garda Națională de Mediu, povestind de fiecare dată despre felul în care cresc cele două gropi de gunoi, în fiecare zi, dar tot nu am obținut nicio reacție. Joi, 11 august, după multe insistențe, o persoană de la departamentul Comunicare a reușit să afle și să ne comunice telefonic (chiar după ce a terminat programul de lucru și folosind mobilul personal) că nimeni nu a verificat ce se întâmplă la Provița, pentru că solicitarea pe care am transmis-o a fost interpretată ca o sesizare și a fost transmisă ca atare la Garda de Mediu Prahova, unde așa ceva se soluționează, conform procedurilor, în 30 de zile lucrătoare, deci nu le puteam strica programul și planificarea lunară.
A fost nevoie de o lună pentru interpretarea solicitării pentru că nu am menționat Legea 544/2001 în text. Dincolo de birocrația aplicată ca într-o unitate militară (deși se presupune că instituția e civilă), funcționarii ar fi trebuit să știe că invocarea Legii 544/2001 nu este obligatorie, ci poate fi considerată implicită, atunci când de face o simplă solicitare din partea presei. Răspunsul atât de mult așteptat nici măcar nu vizează o situație delicată în care s-ar afla funcționarii conducerea instituției etc. - situații în care se tergiversează de obicei răspunsul, pentru a se acoperi eventualele nereguli. De asemenea, nu am solicitat informații clasificate ca strict secrete. Era o simplă solicitare de răspuns din partea Gărzii de Mediu, pentru un articol despre gropile de gunoi formate ad-hoc, dar mai conținea și toate informațiile exacte pe care de fapt ar fi trebuit să ni le dea cei de la Garda de Mediu.
30 de zile pentru interpretarea textului
Astfel, funcționarii nu au reușit, timp de 30 de zile calendaristice, să înțeleagă în ce categorie se încadrează solicitarea venită de la Jurnalul. Singura persoană angajată la Garda Națională de Mediu care pare că lucrează în instituție, dar e la departamentul Comunicare și nu poate face lucrurile să se miște mai cu spor, ne-a mai explicat că abia marți (mâine) se va deplasa o echipă de la județ (Prahova), pentru a verifica informațiile pe care le conținea solicitarea noastră. Iar răspunsul - conform procedurilor pe care angajații care lucrează la stat nu le pot încălca niciodată -, ni se va da tot în 30 de zile lucrătoare, conform Legii 544.
Din acest răspuns birocratic și cu invocarea legilor și a procedurilor pe care funcționarii de la Garda Națională de Mediu nu au știut cum să le interpreteze, timp de 30 de zile calendaristice, am înțeles că este nevoie de 30 de zile lucrătoare pentru a primi răspuns la orice solicitare: pentru că atât durează procesul de decriptare și înțelegere a unui text simplu în cazul celor care lucrează la stat.
Citește pe Antena3.ro
Riscăm în continuare amenzi uriașe
Tot despre proceduri (dar nu cele care-i lasă pe funcționarii români să ia salariile degeaba în instituțiile statului român) este vorba și în acțiunea din noiembrie 2021 a Comisiei Europene. CE a hotărât să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România a obligațiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Conform acestei hotărâri, România avea obligația ca, până la 16 iulie 2009, să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare.
Curtea a constatat că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de depozite de deșeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curții și poate duce la aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității. Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde și oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului.
Dar Garda de Mediu nu face față problemelor care ar putea să ne ducă spre procedura de infringement și către amenzi uriașe pe care România le va plăti din cauza gropilor de gunoi neconforme și a celor clandestine, formate prin toate localitățile din țară. Pentru gestionarea deșeurilor se plătesc inclusiv salariile unor consilieri locali care se ocupă, teoretic, de problemele de mediu, în fiecare primărie. O sursă din Ministerul Mediului spune că aproape toți cei care ocupă funcții legate de acest domeniu sunt oamenii unor partide politice, iar primăriile nu pot fi deranjate de inspectorii Gărzii de Mediu de la județ, pentru că sunt puși pe funcții de aceleași partide politice. „Consilierii locali care ar trebui să se ocupe de problemele de mediu sunt, clar, aleșii locali. De ei depinde în continuare ca un partid sau altul să câștige alegerile. Dacă ne uităm împreună la sesizări și soluționări, în ultimii 15 ani, vom observa că niciodată nu vor fi călcați de Garda de Mediu de la județ cei care au la conducerea primăriilor aleși locali din aceleași partide care sunt la conducerea Consiliului Județean sau la guvernare. De aleșii locali depind alegerile viitoare. La nivel județean, toate instituțiile funcționează exclusiv pe baza subordonării politice. Noi, ca țară, riscăm infringement, dar treaba murdară de la alegeri se face cu oamenii locului care nu pot fi deranjați de cei de la județ. Acesta e mecanismul care face imposibilă orice intervenție a Gărzii de Mediu, în orice localitate din țară. Toți sunt fie numiți politic, fie oamenii partidelor”, explică sursa din minister. Aceeași situație este valabilă în toate județele României și modul de operare a fost adoptat de toate partidele care s-au aflat la guvernare, mai spune sursa noastră.
Până la noi ordine și până reușesc să ajungă la locul faptei inspectorii de la Garda de Mediu din Prahova, e posibil ca localnicii să încerce să scape de gropile de gunoi clandestine prin incendierea lor. Zeci de mii de hectare de vegetație ard în fiecare an, din cauza incendiilor de acest fel care se extind.
