România ar putea rata trecerea la euro

Decât să trecem la euro fără să fim pregătiţi, mai bine mai aşteptăm un an sau doi, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Exemplul Greciei arată că cine intră în zona euro cu un curs distorsionat nu mai are ce să facă, decât să taie din salarii şi din investiţii.

Cât de competitivă este economia românească fără ajutorul cursului de schimb leu-euro? Cu un export bazat pe lohnul din textile şi confecţii şi pe industria de mobilă, nu e de mirare că ocupăm ultimul loc în Uniunea Europeană la competitivitatea structurală. De aceea se pune întrebarea cum vor evolua exporturile României după ce vom adopta euro, când cursul de schimb nu va mai putea ajuta pe exportatori.

Dintr-o dezbatere care a avut loc la BNR a reieşit că este de preferat să se amâne aderarea la zona euro cu unu-doi ani decât să trecem la euro nepregătiţi, deşi banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015. "Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro.

Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Oficialul FMI a opinat în cursul ultimei vizite la Bucureşti că România ar putea adopta euro mai târziu decât şi-a programat.

CURSUL "BUN"
Deprecierea monedei naţionale faţă de euro îi ajută pe exportatorii, iar aprecierea leului le mănâncă din profituri. Pentru BNR este important să găsească acel curs de echilibru care îi ajută şi pe exportatori şi care nu generează nici inflaţie. "Cursul de schimb are o corelaţie cu creşterea economică, o poate stimula până la limita la care începe să-ţi amplifice inflaţia. Apoi, inflaţia nu te ajută la o creştere economică sănătoasă.

Pe termen lung, te trezeşti cu o corecţie care îţi mănâncă tot ce ai câştigat", a spus guvernatorul. Pe de altă parte, şi o depreciere a cursului de schimb poate să fie pozitivă, însă până la limita la care creează panică. "Dacă lumea nu mai are încredere în moneda naţională şi cei mai patrioţi fug şi cumpără euro, nu o să mai ai cum să faci creştere economică", spune Isărescu. Guvernatorul a mai opinat că România trebuie să îşi calculeze propriul curs efectiv real şi că acesta nu ar trebui calculat de BNR.

"Susţin că, indiferent de orice potenţial de metodologie, e bine ca România să îşi calculeze propriul curs efectiv real. Nu este bine ca BNR să calculeze cursul, pentru că banca centrală trebuie să se ferească de fierbinţeala vieţii politice", a adău-gat guvernatorul. El a mai spus că de multe ori cursul este influenţat de vociferări, de cei care vor să fie mai bine auziţi în media.

"Noi vrem să calculăm un curs de schimb real efectiv. În următoarea şedinţă trebuie să dezbatem metodologic ce înseamnă acest curs. Este o necesitate", a menţionat guvernatorul BNR.

CAZUL GRECIEI
Problemele care apar în criza din Grecia sunt legate de diferenţa de competitivitate dintre Uniunea Europeană şi Republica Elenă. "Dacă ai intrat în zona euro cu un curs distorsionat, nu mai ai altă soluţie decât reduceri de salarii şi de investiţii. Şi dacă nu poţi să le faci? Ce te faci? A mai fost o asemenea situaţie după cel de-al doilea război mondial, când coloana vertebrală a economiilor era etalonul aurului. Atunci s-a renunţat la acest etalon", a spus guvernatorul.

El crede că problemele Greciei au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât "un curs ambiţios".