România se numără printre ţările vulnerabile la criza datoriilor de stat din zona euro, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM). Ce o face atât de vulnerabilă? Pe de o parte, sistemul financiar românesc este strâns interconectat cu celelalte sisteme financiare din state europene puternic îndatorate, iar economia românească a atras investiţii masive din Grecia, Spania şi Italia, apreciază experţii BM. Pe de altă parte, circa 70% din exporturile României sunt orientate către Uniunea Europeană, dar piaţa de desfacere din UE este într-o contracţie permanentă, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de guvernele din ţările cu probleme. Este de aşteptat ca în România să intre din ce în ce mai puţini euro din exporturi.
România ocupă locul opt într-un top al ţărilor cu cea mai mare probabilitate de încetare a plăţilor, cu o probabiliate de 24,27%, potrivit indicatorilor calculaţi de compania de monitorizare a pieţei finaciare Credit Market Analysis (CMA). Pe primul loc în topul statelor cu cea mai mare probabilitate de încetare de plăţi se afla Venezuela, cu o probabilitate de încetare a plăţilor de 62,19%, urmată de Argentina (52,64%), Grecia (46,69%), Pakistan (41,62%), Ucraina (36,02%), Emiratul Dubai (27,41%), Irak (26,22%) şi România (24,27%). Este destul de neclar chiar şi pentru cei mai mari economişti ai lumii când şi cum se va sfârşi această criză complexă, începută în SUA ca o criză a împrumuturilor imobiliare şi exportată în Europa sub forma unei crize a datoriilor statelor care au făcut investiţii masive.
Cine ştie ce mutaţii va mai suferi virusul crizei până economia mondială se va însănătoşi! Există mai multe scenarii. Cel mai dorit, considerat şi cel mai probabil, prevede o soluţionare graduală, lină, a crizei din zona euro. Însă specialiştii BM nu exclud nici posibilitatea unei "ajustări dezordonate", cu un impact sever atât pentru cele cinci state europene dezvoltate aflate în dificultate prin prisma datoriilor ridicate (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda şi Italia), cât şi pentru economiile în dezvoltare din regiune. Acestă variantă ar lovi puternic România, băncile greceşti sunt puternic reprezentate în ţara noastră. "Într-o situaţie de risc sunt de asemenea şi ţările ale căror sectoare financiare sunt strâns legate de aceste state cu grade ridicate de îndatorare. Albania, Bulgaria, România şi Serbia sunt economii care au beneficiat în trecut de fluxuri masive de capital de la instituţiile financiare elene", notează BM.
Însă, chiar şi în cazul scenariului optimist, statele în tranziţie şi regiunile care au legături financiare şi economice strânse cu aceste cinci ţări s-ar putea confrunta cu "repercusiuni importante", notează BM în raportul Perspective Economice Globale 2010.
Scenariul pesimist presupune existenţa unei crize de încredere, un default, adică intrarea în incapacitate de plată sau o restructurare masivă a datoriilor uneia dintre cele cinci state din zona euro aflate în dificultate. Asta ar avea consecinţe serioase pentru economia globală, atât din cauza recesiunii profunde în care s-ar adânci ţara respectivă, cât şi prin prisma potenţialelor efecte de domino ale unui default asupra situaţiei financiare a băncilor creditoare din întreaga lume, consideră experţii BM.