Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănia are unul dintre cele mai mici grade de urbanizare din Europa, in condiţiile in care anul 2008 va fi primul din istoria omenirii in care mai mult de jumătate din populaţia globului (3,3 miliarde de oameni) va locui la oraş.
Romănia are unul dintre cele mai mici grade de urbanizare din Europa, in condiţiile in care anul 2008 va fi primul din istoria omenirii in care mai mult de jumătate din populaţia globului (3,3 miliarde de oameni) va locui la oraş, reiese din datele unui raport realizat de Fondul ONU pentru populaţie (UNFPA) şi prezentat, miercuri, la Bucureşti.
ŢăRANI. Populaţia urbană a Romăniei reprezintă 55% din total, in condiţiile in care in estul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romănia, Bulgaria) acelaşi indicator are o valoare medie de 68%. Singurele state europene care au un procent mai mare de populaţie rurală sunt Albania şi ţările din fostul spaţiu iugoslav.
"Gradul de urbanizare se află in strănsă legătură cu valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor. In Romănia PIB/locuitor reprezintă 35% din media inregistrată in UE", a declarat prof. univ. dr. Dumitru Sandu, de la Universitatea Bucureşti, prezent la conferinţa de presă prilejuită de lansarea raportului.
El a adăugat că in ţara noastră există 16 judeţe care au un grad de urbanizare redus (mai mic de 45%), nominalizănd Giurgiu (31%), Dămboviţa (31%) şi Teleorman (34%). Cel mai mare grad de urbanizare se intălneşte in Hunedoara (77%), Braşov (75%), Constanţa (71%) şi Sibiu (68%).
INAPOI LA SAT. Dumitru Sandu a atras atenţia asupra faptului că in perioada 1997-2005 Romănia s-a confruntat cu o "ciudăţenie" in fenomenul tranziţiei urbane, in acest interval inregistrăndu-se mai ales plecări de la oraş la sat. Acest "fenomen de revenire", care este un indicator al sărăciei şi al şomajului urban ridicate, a inregistrat cele mai mari valori in Botoşani. In acelaşi interval a scăzut mult şi numărul navetiştilor (de la 1,5 milioane in 1990, la 600.000 in 2000). Perioada respectivă s-a caracterizat, de asemenea, prin plecări masive in străinătate, recorduri in acest sens inregistrănd judeţul Vrancea.
Anul 1997 a fost un an crucial in istoria socială a Romăniei, prin faptul că migraţia oraş-sat a devenit dominantă in fluxurile de migraţie internă. După decenii in şir, oamenii nu mai pleacă mai ales de la sat la oraş, ci de la oraş la sat.
TRANZIŢIE. Din punct de vedere social, tranziţia romănească postcomunistă pare să se fi incheiat abia in 2005-2006. Anul 2006 este primul in care se revine la situaţia normală in care cei mai mulţi migranţi nu pleacă de la oraş la sat, ci pe alta direcţie, de la oraş la oraş. Cu toate acestea, migraţia oraş-sat rămăne a doua ca pondere (28 la sută din totalul celor care aleg să se mute). Efectele acestei migraţii se reflectă in procentul ridicat al mortalităţii infantile, care in 2006 era de 16 la mia de copii pănă la un an, in timp ce in Europa de Est media este de 14 la mie, iar in Europa de Nord de cinci la mie.
URBANIZARE. La nivel mondial, urbanizarea este unul dintre cei mai importanţi factori de dezvoltare, a cărui evoluţie ascendentă este pregnantă nu atăt in ţările dezvoltate, căt mai ales in cele in curs de dezvoltare, consideră Stela Serghiuţă, coordonator de programe la UNFPA. Ea a adăugat că urbanizarea capătă amploare mai ales in oraşele mici, care au nevoie de susţinere pentru a face faţă acestui fenomen, deoarece, potrivit studiilor, sărăcia se dezvoltă mai rapid in mediul urban decăt in cel rural.
Printre concluziile raportului se numără ideea potrivit căreia oprirea migraţiei de la sate la oraşe nu este una dintre cele mai inspirate măsuri in vederea imbunătăţirii nivelului de trai din mediul urban. in acest sens, studiul arată că mult mai indicate ar fi: strategiile pe termen lung pentru utilizarea spaţiului urban, furnizarea de locuinţe sociale şi susţinerea ONG-urilor care se ocupă de situaţia populaţiei sărace din mediul urban.
ŢăRANI. Populaţia urbană a Romăniei reprezintă 55% din total, in condiţiile in care in estul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romănia, Bulgaria) acelaşi indicator are o valoare medie de 68%. Singurele state europene care au un procent mai mare de populaţie rurală sunt Albania şi ţările din fostul spaţiu iugoslav.
"Gradul de urbanizare se află in strănsă legătură cu valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor. In Romănia PIB/locuitor reprezintă 35% din media inregistrată in UE", a declarat prof. univ. dr. Dumitru Sandu, de la Universitatea Bucureşti, prezent la conferinţa de presă prilejuită de lansarea raportului.
El a adăugat că in ţara noastră există 16 judeţe care au un grad de urbanizare redus (mai mic de 45%), nominalizănd Giurgiu (31%), Dămboviţa (31%) şi Teleorman (34%). Cel mai mare grad de urbanizare se intălneşte in Hunedoara (77%), Braşov (75%), Constanţa (71%) şi Sibiu (68%).
INAPOI LA SAT. Dumitru Sandu a atras atenţia asupra faptului că in perioada 1997-2005 Romănia s-a confruntat cu o "ciudăţenie" in fenomenul tranziţiei urbane, in acest interval inregistrăndu-se mai ales plecări de la oraş la sat. Acest "fenomen de revenire", care este un indicator al sărăciei şi al şomajului urban ridicate, a inregistrat cele mai mari valori in Botoşani. In acelaşi interval a scăzut mult şi numărul navetiştilor (de la 1,5 milioane in 1990, la 600.000 in 2000). Perioada respectivă s-a caracterizat, de asemenea, prin plecări masive in străinătate, recorduri in acest sens inregistrănd judeţul Vrancea.
Anul 1997 a fost un an crucial in istoria socială a Romăniei, prin faptul că migraţia oraş-sat a devenit dominantă in fluxurile de migraţie internă. După decenii in şir, oamenii nu mai pleacă mai ales de la sat la oraş, ci de la oraş la sat.
TRANZIŢIE. Din punct de vedere social, tranziţia romănească postcomunistă pare să se fi incheiat abia in 2005-2006. Anul 2006 este primul in care se revine la situaţia normală in care cei mai mulţi migranţi nu pleacă de la oraş la sat, ci pe alta direcţie, de la oraş la oraş. Cu toate acestea, migraţia oraş-sat rămăne a doua ca pondere (28 la sută din totalul celor care aleg să se mute). Efectele acestei migraţii se reflectă in procentul ridicat al mortalităţii infantile, care in 2006 era de 16 la mia de copii pănă la un an, in timp ce in Europa de Est media este de 14 la mie, iar in Europa de Nord de cinci la mie.
URBANIZARE. La nivel mondial, urbanizarea este unul dintre cei mai importanţi factori de dezvoltare, a cărui evoluţie ascendentă este pregnantă nu atăt in ţările dezvoltate, căt mai ales in cele in curs de dezvoltare, consideră Stela Serghiuţă, coordonator de programe la UNFPA. Ea a adăugat că urbanizarea capătă amploare mai ales in oraşele mici, care au nevoie de susţinere pentru a face faţă acestui fenomen, deoarece, potrivit studiilor, sărăcia se dezvoltă mai rapid in mediul urban decăt in cel rural.
Printre concluziile raportului se numără ideea potrivit căreia oprirea migraţiei de la sate la oraşe nu este una dintre cele mai inspirate măsuri in vederea imbunătăţirii nivelului de trai din mediul urban. in acest sens, studiul arată că mult mai indicate ar fi: strategiile pe termen lung pentru utilizarea spaţiului urban, furnizarea de locuinţe sociale şi susţinerea ONG-urilor care se ocupă de situaţia populaţiei sărace din mediul urban.
