x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România se mută în Kârgâzstan. Șoc termic provocat de secetă

0
Autor: Adrian Stoica 11 Sep 2019 - 11:08
România se mută în Kârgâzstan. Șoc termic provocat de secetă


Temperaturile extreme, ruperile de nori, viiturile puternice, alunecările de teren şi, în ultimii ani, tornadele sunt fenomene care se vor produce tot mai des în viitor ca urmare a schimărilor climaterice. Se estimează că în 2050 clima Madridului va fi asemănătoare cu cea de astăzi din Marrakech, Stockholm va semăna cu Budapesta, Londra cu Barcelona​​Moscova cu Sofia. Cât despre Bucureşti, estimările indică o apropiere de temperaturile din Asia Centrală  întâlnite acum în oraşele Alma Ata din Kazahstan sau Bishkek din Kârgâzstan.

Potrivit unui studiu realizat recent de Crowther Lab din cadrul Institutului Federal Elveţian de Tehnologie din Zurich, s-a constatat că, într-un scenariu climatic optimist, 77% dintre oraşe ar putea avea la orizontul anilor 2050 un climat diferit de cel actual, existent astăzi în oraşe situate pe alte meridiane, iar mai mult de 22% dintre oraşe vor experimenta  condiţii climatice care nu sunt prezente acum în niciun oraş mare din lume. Ca o tendință generală, studiul arată că  că toate orașele tind să se îndrepte spre o climă sub-tropicală, orașele din emisfera nordului trecând la condiții mai calde, iar orașele de la tropice urmează să se confrunte cu o climă mai uscată.

 

Ne vom sufoca

În Europa, se estimează că atât vara, cât și iernile vor fi mai calde, cu o creștere medie a temperaturii de 3,5 grade Celsius, respectiv 4,7 grade Celsius. Pentru Bucureşti, studiul realizat de cercetătorii elveţieni observa o creștere a temperaturii anuale de 2,9 grade Celsius. De asemenea, cea mai caldă lună din an va deveni şi mai caldă înregistrându-se o creştere a temperaturii de 6,9 ​​grade Celsius în 2050, iar cea mai rece lună din an ar urma să aibă o creştere a temperaturii cu  4,4 grade Celsius.

 

Avertisment de la ANM

Anul 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istoria României, iar la nivel mondial, anii 2015-2018 au fost cei mai călduroşi din istorie. Conform ANM, în intervalul 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C, iar pentru restul secolului XXI, ar trebui să ne așteptăm la o rată a încălzirii cel puțin dublă.

 

Suntem printre cei mai afectaţi

În prezent, agricultura, industria alimentară și serviciile conexe oferă peste 44 de milioane de locuri de muncă în UE, iar terenurile agricole reprezintă 40% din totalul suprafeţei. O creştere  prognozată a numărului de evenimente climaterice va duce, inevitabil, la majorarea pierderilor provocate agriculturii. Impactul va varia de la o ţară la alta, dar România se află, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta,  Slovenia şi Slovacia, printre cele mai afectate ţări de schimbările climaterice, efectul fiind creşterea suprafeţelor deşertificate.  “Deja sunt culture unde înregistrăm producţii mai mici cu 10-20%. Mai apare un fenomen specific României, și anume seceta atmosferică, care înseamnă o reducere a umidității în atmosferă, ceea ce creează un șoc termic care degradează plantele. Anul acesta s-a remarcat şi uscarea copacilor”, ne-a declarat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

 

Măsuri lipsite de coerenţă

Potrivit unui raport a Curţii de Conturi Europene (CEA), UE nu are o strategie comună pentru combaterea fenomenului de deşertificare  care produce daune economice majore, dar și probleme de mediu. Curtea arată că deșertificarea duce la transformarea treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, fenomen determinat de secetele prelungite și de exploatarea extensivă a terenurilor agricole. Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute. Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisia Europeană preconizează o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului şi o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud. Deşi România dispune de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează raportul CEA. “Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, mai precizează raportul CEA.

În anul 1900 suprafaţa ocupată de păduri se ridica în România la 18 milioane de hectare, în 1945 era de 9 milioane, iar în 2018 de 6,5 milioane.

Deşertificarea poate duce la sărăcie, la probleme de sănătate cauzate de praful antrenat de vânt, la un declin al biodiversităţii, având însă şi consecinţe demografice şi economice.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8358 lei/euro, 4,1020 lei/dolar, 5,3603 lei/liră sterlină, 4,4986 lei/franc elveţian.  Cursul de referință...

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!
Datele STRATFOR arată că România a înregistrat o reducere mai severă a PIB decât media europeană în trimestrul 2. Pe ansamblul UE, reducerea PIB  în T2 a fost de 11,7 % comparativ cu T1 2020,mai mică...

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat va fi redus cu 6,8 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj va creşte cu circa 3 miliarde de lei, se arată în proiectul de rectificare bugetară de pe...

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim
Trei categorii de titluri de stat (două în lei și una în euro), lansate de Ministerul Finanțelor prin programul FIDELIS, în perioada 15 iulie - 7 august, pot fi cumpărate sau vândute, începând din 13 august, pe...

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România
Galerie Foto Investițiile străine în România au scăzut cu peste 85% în primele 6 luni din acest an, însumând 352 de milioane de euro, față de 2,69 miliarde de euro în același interval din 2019, timp în care retragerile...

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020
Economia României a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus. INS a anunțat o scădere a PIB-ului în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, cu 12,3%. Scăderea față de...

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante
După publicarea în Monitorul Oficial a principalelor prevederi din programul „Noua Casă”, Ministerul Finanțelor a elaborat și normele de aplicare a măsurii de sprijin pentru cumpărători, introducând trei...

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat o creștere îngrijorătoare a deficitului bugetar al României la 8,6% din PIB, cu 5% în plus față de deficitul aprobat inițial de 3,6%. Florin Cîțu a...

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim
Potrivit calendarului de implementare a submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), cei care depun cererile de finanțare până la data...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8344 lei/euro, 4,0836 lei/dolar, 5,3431 lei/liră sterlină, 4,4894 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”
“Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a...

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,497 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, în scădere față de 4,373 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei
Activităţile de jocuri de noroc și alte activități recreative au crescut cu 1506,7% în luna iunie faţă de perioada anterioară, ajungând la un avans al serviciilor de piaţă prestate populaţiei...

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor
România ar avea nevoie de 12,8 miliarde de euro pentru renovarea a 340.000 de clădiri în următorii 10 ani. Această ţintă, care apare în proiectul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL),...

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%
Proiectul de rectificare bugetară discutat ieri la Palatul Cotroceni prevede, potrivit unor surse apropiate negocierilor, că pensiile vor crește în această toamnă cu 14% și alocațiile copiilor, cu 20%. Asta ar î...
Serviciul de email marketing furnizat de