România se mută în Kârgâzstan. Șoc termic provocat de secetă

Temperaturile extreme, ruperile de nori, viiturile puternice, alunecările de teren şi, în ultimii ani, tornadele sunt fenomene care se vor produce tot mai des în viitor ca urmare a schimărilor climaterice. Se estimează că în 2050 clima Madridului va fi asemănătoare cu cea de astăzi din Marrakech, Stockholm va semăna cu Budapesta, Londra cu Barcelona​​Moscova cu Sofia. Cât despre Bucureşti, estimările indică o apropiere de temperaturile din Asia Centrală  întâlnite acum în oraşele Alma Ata din Kazahstan sau Bishkek din Kârgâzstan.

Potrivit unui studiu realizat recent de Crowther Lab din cadrul Institutului Federal Elveţian de Tehnologie din Zurich, s-a constatat că, într-un scenariu climatic optimist, 77% dintre oraşe ar putea avea la orizontul anilor 2050 un climat diferit de cel actual, existent astăzi în oraşe situate pe alte meridiane, iar mai mult de 22% dintre oraşe vor experimenta  condiţii climatice care nu sunt prezente acum în niciun oraş mare din lume. Ca o tendință generală, studiul arată că  că toate orașele tind să se îndrepte spre o climă sub-tropicală, orașele din emisfera nordului trecând la condiții mai calde, iar orașele de la tropice urmează să se confrunte cu o climă mai uscată.

Ne vom sufoca

În Europa, se estimează că atât vara, cât și iernile vor fi mai calde, cu o creștere medie a temperaturii de 3,5 grade Celsius, respectiv 4,7 grade Celsius. Pentru Bucureşti, studiul realizat de cercetătorii elveţieni observa o creștere a temperaturii anuale de 2,9 grade Celsius. De asemenea, cea mai caldă lună din an va deveni şi mai caldă înregistrându-se o creştere a temperaturii de 6,9 ​​grade Celsius în 2050, iar cea mai rece lună din an ar urma să aibă o creştere a temperaturii cu  4,4 grade Celsius.

Avertisment de la ANM

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Luptă strânsă între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu pentru turul doi

Anul 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istoria României, iar la nivel mondial, anii 2015-2018 au fost cei mai călduroşi din istorie. Conform ANM, în intervalul 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C, iar pentru restul secolului XXI, ar trebui să ne așteptăm la o rată a încălzirii cel puțin dublă.

Suntem printre cei mai afectaţi

În prezent, agricultura, industria alimentară și serviciile conexe oferă peste 44 de milioane de locuri de muncă în UE, iar terenurile agricole reprezintă 40% din totalul suprafeţei. O creştere  prognozată a numărului de evenimente climaterice va duce, inevitabil, la majorarea pierderilor provocate agriculturii. Impactul va varia de la o ţară la alta, dar România se află, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta,  Slovenia şi Slovacia, printre cele mai afectate ţări de schimbările climaterice, efectul fiind creşterea suprafeţelor deşertificate.  “Deja sunt culture unde înregistrăm producţii mai mici cu 10-20%. Mai apare un fenomen specific României, și anume seceta atmosferică, care înseamnă o reducere a umidității în atmosferă, ceea ce creează un șoc termic care degradează plantele. Anul acesta s-a remarcat şi uscarea copacilor”, ne-a declarat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Măsuri lipsite de coerenţă

Potrivit unui raport a Curţii de Conturi Europene (CEA), UE nu are o strategie comună pentru combaterea fenomenului de deşertificare  care produce daune economice majore, dar și probleme de mediu. Curtea arată că deșertificarea duce la transformarea treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, fenomen determinat de secetele prelungite și de exploatarea extensivă a terenurilor agricole. Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute. Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisia Europeană preconizează o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului şi o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud. Deşi România dispune de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează raportul CEA. “Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, mai precizează raportul CEA.

În anul 1900 suprafaţa ocupată de păduri se ridica în România la 18 milioane de hectare, în 1945 era de 9 milioane, iar în 2018 de 6,5 milioane.

Deşertificarea poate duce la sărăcie, la probleme de sănătate cauzate de praful antrenat de vânt, la un declin al biodiversităţii, având însă şi consecinţe demografice şi economice.