Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Economisirea ar trebui să crească în România pentru a putea face rost de bani pentru investiţiile necesare stimulării exporturilor.
Economisirea ar trebui să crească în România pentru a putea face rost de bani pentru investiţiile necesare stimulării exporturilor.
România nu va deveni un exportator net, dar poate să aibă un deficit de cont curent de 4 - 5% din PIB, iar statul trebuie să se bazeze, în termeni relativi, mai mult pe investiţii şi export net, şi mai puţin pe consum, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR.
|n plus, majorările salariale trebuie să se facă numai cu procente sub ritmul creşterii productivităţii.
El a subliniat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, toate politicile monetară, fiscală, de pensii şi salarii, structurale vor trebui să conlucreze în sensul limitării creşterii necontrolate a consumului, stimulării economisirii interne şi, pe această cale, şi a investiţiilor, dar şi stimulării exportului, inclusiv a celui de de servicii, gen turism şi transporturi.
„Statele care trăiesc pe datorie vor fi analizate de investitori dacă nu îşi schimbă modelul economic înspre exporturi nete”, a precizat el.
Dintre exportul de servicii, Lazea a a arătat că România e singura ţară din regiune cu deficit pe turismul extern, deşi există un potenţial ridicat. |n ceea ce priveşte transporturile, România ar trebui să folosească la maxim avantajele căilor navigabile interne, mult mai numeroase decât ale Marii Britanii, reţeaua de cale ferată, care se situează între primele 20 de locuri din lume, dar şi să crească numărul de aeroporturi, potrivit economistului-şef al BNR.
El a arătat că în România există un singur aeroport cu trafic cuprins între 1 şi 5 milioane de pasageri, în timp ce Bulgaria are trei astfel de locaţii.
Între ciocan şi nicovală
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră şi el că motorul creşterii viitoare va fi tot creditul din moment ce România vrea să ajungă la acelaşi nivel cu UE în câteva zeci de ani. El a mai spus că acum consumul se orientează în funcţie de „cum sunt presărate” stimulentele în societate. „Cred că se vor reaşeza aceste stimulente pentru reluarea consumului, iar acesta va fi susţinut în continuare de credit”, a spus el.
La rândul său, economistul şef al ING, Nicolaie Chidesciuc, a apreciat că atât consumul, cât şi investiţiile ar trebui să fie motorul creşterii economice în perioada următoare.
Dependenţi de exporturi
Pe de altă parte, economistul şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că, cel puţin pentru anul 2010, România va depinde de exporturi dacă se ia în considerare o scădere a veniturilor disponibile, precum şi o creştere a ratei şomajului.
„Pentru 2010 probabil ar trebui să ne gândim care va fi venitul disponibil, acesta ar putea să scadă. Dacă adăugăm şi creşterea ratei şomajului, cel puţin pentru 2010 cred că România va depinde de exporturi”, a spus Anghel.
România ar trebui să ia măsuri astfel încât creşterea economică estimată pentru anul viitor să devină „un plus sustenabil”, care ar reprezenta o creştere de 2-3% păstrată pe parcursul mai multor ani, potrivit economistului- şef al BRD, Florian Libocor.
El a menţionat că economia românească a trecut de „punctul de minim”, însă nu şi de criză.
Prognoză mai bună pentru 2010
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat că avansul PIB ar putea ajunge la 1,5% anul viitor. Pentru 2010, atât Comisia Naţională de Prognoză (CNP), cât şi FMI prognozează o creştere a economiei de 0,5%.
