x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie SEAP împotriva startup-urilor

SEAP împotriva startup-urilor

de Diana Scarlat    |    15 Oct 2018   •   13:30
SEAP împotriva startup-urilor

În timp ce guvernul se laudă, în ultimii ani, că finanțează și încurajează înființarea a 10.000 de firme anual, iar alte zeci de proiecte europene fac același lucru, tocmai firmele noi sunt excluse de la orice fel de licitație. Statisticile arată că firmele nou înființate nu au nicio șansă de dezvoltare și vor rămâne cu o activitate foarte slabă, până la desființare, în circa trei ani. Pentru a fi eligibile, unele dintre acestea au falsificat chiar contracte anterioare, dar tocmai aceste cerințe au trimis zeci de dosare în penal și riscăm să pierdem mult din fondurile europene deja accesate.

 

Toate declarațiile politice despre strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, în economia României, sunt anulate de criteriile stabilite de instituțiile statului, pentru licitații. Funcționarii cu vechime de cel puțin cinci ani în ministere, mai ales cei care lucrează la departamentele de achiziții, știu că toate caietele de sarcini se fac exclusiv cu copy/paste, tocmai pentru că verificările ulterioare ar anula licitațiile, dacă nu ar fi totul în conformitate cu ceea ce știu auditorii. Fiind copy/paste, chiar dacă s-a schimbat Legea achizițiilor, multe dintre proiectele afișate pe SEAP, pentru licitații, merg în continuare pe aceleași criterii, iar atribuirea se face tot la prețul cel mai mic – cel mai contestat criteriu, care a dus la blocarea a sute de lucrări ale statului și dosare penale pentru fraudă. Dar mai este un criteriu trecut tot cu copy/paste de la un caiet de sarcini la altul, anume ca firma care participă la licitație să fi avut experiență similară anterioară. “În contractele de atribuire, de la instituțiile statului, în toate contractele de licitație postate pe SEAP, criteriu esential de evaluare a proiectelor este ca firma să aibă experiență similară anterioară. Asta înseamnă monopol al firmelor care au mai lucrat până acum cu statul, pentru că, deși se cere doar să fi avut lucrări similare, de fapt putem analiza caietele de sarcini și vom vedea că eligibile rămân doar câteva firme care își împart mereu licitațiile cu aceleași instituții. De ce? Pentru că sunt făcute caietele de sarcini astfel încât să corespundă exact anumite firme, apoi aceleași caiete de sarcini se iau ca model, de la lună la lună, de la an la an”, explică un funcționar specialist în achiziții.

 

Soluții păguboase pentru firme și pentru stat

Cercul firmelor câștigătoare fiind foarte restrâns, mai ales în privința lucrărilor importante, din start sunt eliminate exact startup-urile. „Practic, niciun startup nu poate lucra cu statul, pentru că n-a mai făcut-o anterior. Unii au falsificat contracte, ca să poată participa la licitații, apoi și-au dat seama că trebuie să mai depună și declarații fiscale și dovezi de plăți, pentgru respectivele contracte fictive. Așa au ajuns în penal, doar că ne pun în pericol și absorbția de fonduri europene, fiind vorba despre contracte cu instituțiile publice. În proiectele cu finanțare din fonduri europene ale instituțiilor statului e suficient să fie o lucrare făcută având la bază o asfel de fraudă, pentru a ajunge statul să dea înapoi toți banii din proiect. Și sunt foarte multe procese penale din cauza asta, iar România ar putea da foarte mulți bani înapoi, din fonduri europene”, mai spune specialistul. Multe dintre aceste situații au la bază proasta consiliere a unor funcționari din ministere, care încearcă să ajute firmele, fie pentru a obține un comision – ilegal, fie doar pentru a reuși să facă lucrarea începută de instituție. Uneori se întâmplă ca un minister să nu poată duce la bun sfârșit un eveniment programat și anunțat la nivel național sau chiar internațional, doar pentru că funcționarii se împotmolesc în legislația stufoasă și mai ales în regulile licitațiilor publice, dacă vor să schimbe criteriile din caietele de sarcini. Așa se explică și obișnuința devenită regulă, de a da copy/paste.

 

Firmele nou înființate, orice specialiști ar avea, sunt excluse de la licitațiile afișate pe SEAP, pentru că nu pot dovedi că au avut contracte similare anterior, iar caietele de sarcini se scriu cu copy/paste. Astfel se explică de ce câștigă de fiecare dată licitatiile aceleași firme.

 

Dacă ar lua cineva la verificat caietele de sarcini din ultimii zece ani, din fiecare minister, s-ar putea observa cum efectiv au conținut similar, cu aceleași formulări, aceleași criterii, aceleași cuvinte folosite, în aceeași ordine. Nici măcar nu e vina celor care le scriu, ci a celor care le verifică și cer să fie copy/paste. Funcționar expert în achiziții

×