Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România pune piedici companiilor care doresc să investească în energii regenerabile. Potrivit lui Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Resurselor de Energie există mai multe probleme pe care statul român trebuie să le rezolve.
România pune piedici companiilor care doresc să investească în energii regenerabile. Potrivit lui Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Resurselor de Energie există mai multe probleme pe care statul român trebuie să le rezolve. “Este mult mai simplu să ne gândim la ajutoare, la scheme de sprijin decât să ne concentrăm pe concurenţă” a declarat Constantinescu la un seminar pe teme energetice. El a mai spus că România are unele reglementări care să impulsioneze producerea de energie din surse regenerabile, dar că modificările fac ca acestea să nu aibă efectul dorit iniţial. “În România avem sistemul certificatelor verzi, dar la noi au fost stabilite plafoane minime şi maxime arbitrare, s-au stabilit cote de certificate verzi pentru furnizori, dar în fiecare an ANRE, dacă furnizorul trebuia să cumpere 100 de certificate, noi făceam să cumpere două. S-a stabilit ca banii din amenzi să să ajungă la companiile care investesc în energiile regenenerabile sau în cercetare, apoi nu s-a mai practicat aşa ceva” a spus preşedintele IRE. De asemenea, ar mai trebui înfiinţat pentru companiile care investesc în energie verde un ghişeu unic necesar depunerii sau ridicării de autorizaţii, care acum trebuie obţinute de la mai multe instituţii: de mediu, de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de la autorităţile locale, de la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE) etc.
REŢELE. Un alt punct care descurajează investitorii în energie regenerabilă este racordarea capacităţilor de producere a curentului electric la reţelele de transport. Conform lui Jean Constantinescu, construcţia reţelei şi a staţiilor de transformare ar trebui suportată de stat şi nu de investitorii privaţi, aşa cum se întâmplă acum, conform Hotărârii de Guvern 90/12.02.2008. “Racordarea la reţele pentru energiile alternative ar trebui legiferată ca serviciu de interes general. Acest lucru ar trebui stipulat într-o lege şi nu printr-o Hotărâre de Guvern sau reglementare a ANRE pentru că numai o lege poate avea acces direct la buget fără să mai depindă de altceva” a precizat Constantinescu. “Banii statului nu trebuie să meargă în fabrici ci în infrastructură. Aşa a făcut Germania în Germania de Est. La noi, statul a băgat în 18 ani 80% din bani în fabrici” a completat preşedintele IRE. El a mai spus că sunt foarte multe cazurile în care reţeaua şi staţia de transformare e mai scumpă decât investiţia în instalaţia de producere a energiei verzi. “Tehologiile actuale fac posibilă ca instalarea tuturor celor 4.000 de MW eolieni anunţaţi în Dobrogea în 3-6 luni. La momentul actual pot fi puşi în folosire 1.500 MW cu uşurinţă” a apreciat Jean Constantinescu.
MODIFICARE. Conform reglementărilor, în 2006 furnizorii trebuiau să cumpere un număr de certificate proporţional cu 2,22% din energia furnizată. Pentru 2007, cota a fost de 3,74%, şi urmează să crească la 5,26% pentru 2008, 6,78% pentru anul 2009 şi 8,3% pentru perioada 2010-2012.
În 2006, trebuiau cumpărate în România un milion de certificate, dar au fost tranzacţionate numai 22.745, deoarece nu au fost produşi decât 22.745 MW din energie verde.
Pentru 2007 cota a fost stabilită iniţial, la 2,17 milioane de certificate, reprezentând echivalentul a 3,74% din consumul naţional de electricitate. La fel ca în 2006, producţia a fost mult mai mică, iar ANRE a emis un ordin, prin care a constatat situaţia şi a revizuit la 2,62% din cota inţială numărul de certificate verzi, adică 36.191 de unităţi.
LEGĂTURĂ. Preşedintele Institutului a mai condamnat lipsa unei corelări exacte în Strategia Energetică a României între promovarea energiei din surse regenerabile şi cogenerarea de înaltă eficienţă. “În Germania, pentru fiecare kW instalat în putere eoliană există 0,9 kW în instalaţii mici pe gaz cu capacitate rapidă de pornire. Noile tehnologii din acest domeniu fac ca instalaţiile au un randament mai mare şi faţă de cărbune sau hidrocarburi sunt şi cu cele mai mici emisii de bioxid de carbon” a adaăgat Constantinescu.
Potenţialul de producere a energiei, atât electrice, cât şi termice, din surse regenerabile ar putea ajunge la 171,1 TWh în 2020, comparativ cu 52,9 TWh în 2005, potrivit IRE.
Sursele de energie regenerabilă cuprind unităţile hidro cu capacităţi mici, biomasa, energia geotermală, solară sau eoliană.
Astfel, energia produsă pe bază de biomasă ar putea ajunge în 2020 în România la 88,3 TWh, de la 32,2 TWh în 2005, în timp ce în centrale eoliene s-ar putea produce 23 TWh. Deşi România dispune de un potenţial eolian considerabil, anul trecut din surse eoliene a fost obţinut mai puţin de 1% din consumul energetic anual de circa 62 TWh. Din energie solară se pot produce 17,9 TWh, energia geotermală poate contribui cu 1,9 TWh, în vreme ce potenţialul hidro este de 34 TWh în 2020, faţă de 20,3 TWh cât s-a produs în 2005.
COSTURI. În plus, Constantinescu spune că preţul pe un MWh produs din lignit este 35-40 euro, 50-55 euro pentru huilă, 65-68 euro pentru centralele cu păcură şi de 75-80 euro în cazul centralelor pe gaz. În schimb, dacă se adaugă faptul că trebuie cumpărate certificate de emisii pentru bioxid de carbon, preţul unui MWh produs pe bază de cărbune ajunge la 75 euro, aproape ca preţul unui MWh produs din gaz. “Din cauza certificatelor de emisii, preţul energiei murdare va fi mai mare decât cel al energiei din surse regenerabile susţinute de capacităţi pe gaz când intensitatea vântului scade” a completat el.
“Atunci nu ar fi trebuit să ne fie atât de teamă de Gazprom, pentru că am fi produs energie cu jumătate din cantitatea de gaze. În strategie se insistă prea mult pe cărbune”, a afirmat Constantinescu. România importă anual, indirect, de la Gazprom, circa 40% din consumul de 17-18 miliarde metri cubi de gaze naturale.
STATISTICĂ. Potrivit unei statistici a Uniunii Europene, faţă de 1998 companiile private din domeniul energetic au investit în reţelele deţinute 33% din venitu, în vreme ce companiile de stat au investit doar 17%. De asemenea, preţurile energiei au crescut cu 6% la societăţile independente, comparativ cu 29% la cele ne-independente. “Asta arată că s-a dorit congestia, adică o favorizare a producătorului, a campionului naţional de stat” a remarcat Jean Constantinescu. Lipsa investiţiilor în reţele face ca o parte din această activitate să nu fie eficientă, ceea ce duce la costuri mari cu decongestionarea. Conform lui Tudor Constantinescu, preşedintele Agenţiei Române de Conservare a Energiei, România trebuie să facă o economie de energie de 9% în perioada 2008-2016 faţă de media consumului final anual realizat între 2001 şi 2005. Conform ARCE, modernizarea transportului de călători şi mărfuri pe calea ferată va duce la economisirea a 10.000 tone echivalent petrol pe an (tep), în vreme ce modernizarea metroului bucureştean va duce la economisirea cu circa 5.700 tep pentru perioada 2007-2010. (Daniel Ionaşcu)
