Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România putea obţine un miliard de euro din vânzarea de acţiuni către salariaţii companiilor energetice privatizate până acum, în condiţiile în care legislaţia nu numai că dă dreptul statului pentru realizarea unor asemenea operaţiuni, ba chiar îl obligă, potrivit unei analize realizate de Jurnalul Naţional.
Până acum, statul nu a dat nici o acţiune foştilor şi actualilor salariaţi din domeniul energetic, deşi unele dintre companiile respective au fost privatizate de cinci sau chiar şase ani. Calculele au fost realizate pe baza evaluării participaţiilor respective în portofoliul Fondului Proprietatea. Un miliard de euro reprezintă o treime din banii alocaţi de la buget pentru pensii în 2011.
Pe hârtie s-ar putea obţine 2,579 miliarde de lei, adică 600 de milioane de euro, din care 1,508 miliarde de lei o reprezintă echivalentul celor 8% din capitalul Petrom, la cotaţiile bursiere de ieri. Dar statul mai are de dat acţiuni şi la filialele de energie electrică privatizate până acum (Banat, Moldova, Dobrogea şi Muntenia Sud), ca şi la fostele Distrigazuri (Sud şi Nord). Tranzacţiile efectuate recent cu acţiunile CEZ Distribuţie, ca şi privatizarea Electrica Muntenia Sud arată că statul poate obţine sume cu mult peste evaluarea pachetelor în bilanţurile contabile.
“Autorităţile au început să blocheze vânzarea participaţiilor respective o dată ce s-a declanşat scandalul cu cei 8% din acţiunile Petrom în 2006”, ne-a declarat Adolf Mureşan, preşedintele Federaţiei Univers, care reuneşte sindicaliştii din domeniul energiei electrice. Ba, mai mult, în cinci ani, autorităţile şi-au dat cu stângul în dreptul de atâtea ori, încât dreptul de cumpărare a acţiunilor pentru unii angajaţi a expirat deja, iar pentru alţii acesta se apropie vertiginos.
Statul a realizat anul trecut o astfel de operaţiune prin care a vândut participaţiile minoritare pe care le deţinea la CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare prin Electrica şi Fondul Proprietatea către grupul energetic ceh fără a da angajaţilor vreo acţiune. Adriean Videanu, ministrul Economiei de atunci, motiva neacordarea de acţiuni salariaţilor prin faptul că termenul până la care aceştia puteau cumpăra titlurile a expirat, iar Parlamentul nu l-a mai prelungit. CEZ a dat atunci 229 de milioane de euro pentru cei 30% deţinuţi de Fondul Proprietatea (FP) la fiecare dintre cele două societăţi, în vreme ce Electrica a încasat 145 milioane de euro din vânzarea a aproape 20%.
Motiv pentru care sindicaliştii au dat statul în judecată la Tribunalul Bucureşti. “Şi înainte era prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă 88 ca Electrica şi Ministerul Economiei să realizeze normele sub care să se dea acţiunile. Noi am avut 13 tendinţe oficiale şi acum suntem în proces cu Electrica şi ministerul. Aici (în cazul vânzării acţiunilor la CEZ, fosta Electrica Oltenia – n.r.) ne-au furat efectiv partea ce ne revenea”, a declarat Mureşan. După acest proces va fi declanşat un altul, civil, unde să se stabilească sumele cu care statul şi Electrica trebuie să despăgubească sindicaliştii, a mai spus el.
Un pachet de 51% din Electrica Oltenia a fost vândut către CEZ pentru 166,5 milioane de euro în 2005. Astfel, ar însemna că 10%, cât sunt îndreptăţiţi salariaţii să achiziţioneze la preţul de privatizare, ar costa circa 33,5 milioane de euro. Or, în evaluarea făcută anul trecut pentru pachetul vândut de Fondul Proprietatea rezultă că 10% au fost daţi cu 76 de milioane de euro. Preţul de vânzare a fost mai mult decât dublu, aşa că rezultă o gaură de peste 40 de milioane de euro pe care foştii şi actualii angajaţi o vor recupera tot din banii noştri dacă instanţele le vor da câştig de cauză. Termenul iniţial până la care salariaţii CEZ Oltenia şi E.ON Moldova puteau cumpăra 10% din acţiunile companiilor era iniţial
Citește pe Antena3.ro
31 decembrie 2007. Deoarece Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care avea în portofoliu atunci companiile energetice, nu a putut da salariaţilor acţiunile, termenul a fost prelungit până la 30 septembrie 2008. Termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 2008, dar din actul normativ au fost omişi salariaţii de la CEZ. Ulterior au sosit alegerile, iar o dată cu formarea Cabinetului Boc, companiile energetice au revenit la Ministerul Economiei. Potrivit sindicaliştilor, peste 30.000 de oameni au dreptul de a cumpăra acţiuni la fostele filiale Electrica.
În acest an expiră termenul până la care pot cumpăra acţiuni salariaţii de la fosta Electrica Moldova. Ministerul Economiei a pus luna trecută în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care să prelungească termenul până la 31 decembrie 2011. Numai că, între timp, E.ON şi-a manifestat interesul pentru cumpărarea întregului pachet pe care Electrica îl deţine la cele două companii, respectiv întregul pachet de 27%. “E.ON România a optat pentru achiziţionarea pachetelor de acţiuni care le deţine în prezent Electrica la preţul stabilit conform formulei de calcul stipulată în contractul de privatizare”, se arată într-un comunicat al E.ON România remis la 3 noiembrie.
Opţiunea de vânzare-cumpărare poate fi exercitată în perioada 2008-2012 de oricare dintre cele două companii, E.ON şi Electrica. E.ON a plătit 32,2 milioane de euro în 2005 pentru preluarea a 24,62% din titlurile Electrica Moldova şi a participat cu 68,6 milioane de euro la o majorare de capital, operaţiune prin care a ajuns să deţină 51% din acţiuni. În 2007, Electrica Moldova a fost divizată în societăţile E.ON Moldova Furnizare şi E.ON Moldova Distribuţie. E.ON România deţine 51% din acţiunile E.ON Moldova Furnizare şi E.ON Moldova Distribuţie, iar Electrica are o participaţie de 27%. Totodată, Fondul Proprietatea controlează câte 22% din capitalul fiecărei societăţi. Recent, E.ON a hotărât să fuzioneze operaţiunile de electricitate şi gaze din România.
• Cât trebuie să vândă statul conform legislaţiei privatizării
Acţiunile companiilor energetice, foarte râvnite
Pachetele care le revin salariaţilor după privatizarea mai multor companii din energie sunt printre cele mai vânate, deoarece statul român a negociat un preţ foarte mic, iar între timp valorile societăţilor au crescut ca urmare a investiţiilor făcute de cumpărătorii străini. După ce companiile au fost achiziţionate de investitori, ele au fost divizate ca urmare a politicii UE de separare a activităţilor de distribuţie de cele de furnizare. Angajaţii E.ON Moldova au dreptul de a cumpăra cei 10% până la finele lui 2010, iar în cazul filialelor cumpărate de Enel (Banat, Dobrogea, Muntenia Sud) nu există un termen precizat. Enel a achitat 69,1 milioane de euro pentru Electrica Banat şi 42,7 milioane de euro pentru Electrica Dobrogea.
Pentru Muntenia Sud, statul a obţinut până la urmă 820 de milioane de euro, din care fizic italienii au vărsat doar 432,9 milioane de euro, iar restul a fost folosit la o majorare de capital. Electrica Oltenia a fost vândută CEZ pentru 166,5 de milioane de euro, iar Electrica Moldova, companiei germane E.ON, în schimbul a 100 de milioane de euro. Gaz de France a preluat Distrigaz Sud cu 311 milioane de euro, în vreme ce E.ON a cumpărat Distrigaz Nord pe 303 milioane de euro.
La preţul de privatizare al Electrica Muntenia Sud, cei 10% ce le revin angajaţilor ar fi 86,5 milioane de euro, mult peste nivelul la care cotele Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia sunt trecute în bilanţurile contabile ale FP, respectiv 293,4 milioane de lei sau 68,2 milioane de euro.
