Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul ar trebui să aloce fonduri din bugetul de stat pentru proiectele Nabucco şi Constanţa Trieste, potrivit unui studiu realizat de Arthur D. Little şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Cercetarea, realizată la cererea ministerului condus de Varujan Vosganian (foto), arată că finanţarea din fonduri publice a celor două proiecte este necesară pentru a contracara South Stream.
Guvernul ar trebui să aloce fonduri din bugetul de stat pentru proiectele Nabucco şi Constanţa Trieste, potrivit unui studiu realizat de Arthur D. Little şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Cercetarea, realizată la cererea ministerului condus de Varujan Vosganian (foto), arată că finanţarea din fonduri publice a celor două proiecte este necesară pentru a contracara South Stream. "Noul proiect pentru distribuţia de gaze naturale South Stream, care ocoleşte România şi trece prin Rusia, Bulgaria, Serbia, ridică riscuri pentru siguranţa energetică a ţării, care ar trebui contracarate", se mai specifică în studiu. Conform acestuia, România va importa în 2015 circa 64% din necesarul de gaze, în condiţiile în care acum ţara noastră importă doar 33%. Nabucco trebuie să transporte gaze naturale din regiunea mării Caspice pînă la depozitul de la Baumgartden, din Austria. La proiect participă companiile RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria) şi Botas (Turcia). Consorţiul Nabucco trebuie să rezolve probleme găsirii resurselor de gaze naturale care să fie transportate prin gazoduct pînă în centrul Europei. Nabucco are o capacitate anuală de transport de 30 de miliarde de metri cubi pe an. Pînă acum Turkmenistanul a semnat un acord cu Uniunea Europeană pentru a livra 10 miliarde de metri cubi pe an, iar Azerbaidjanul va furniza 8 miliarde de metri cubi de gaze. Costurile gazoductului sînt în prezent estimate la 5 miliarde euro.
ELECTRICITATE. Studiul mai avertizerază că formarea companiei româneşti de electricitate integrată vertical s-ar putea să nu fie o soluţie agreată de UE, fiind ridicate problemele de concurenţă pe piaţă. Din această companie trebuie să facă parte Electrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari. "O astfel de soluţie nu este întotdeauna agreată de UE, deoarece reduce nivelul competitivităţii în piaţă, din cauza concentrării mari a activelor şi creşte vulnerabilitatea consumatorilor la creşterile de preţuri", se mai arată în raport. Pe de altă parte, studiul spune că formarea companiei aduce statului oportunitatea de a crea o companie mare şi competitivă ce să livreze energie şi pentru alte state şi să controleze companii mici de electricitate peste hotare. Exemplele date sînt grupurile Endessa şi E.ON. Cercetarea mai spune că pentru a evita eventualele probleme din partea UE, posibilele soluţii ar fi acţionariatul privat al companiei-gigant, separarea operaţiunilor de generare, distribuţie şi comercializare şi existenţa unui arbitru al pieţei.
Potrivit lui Varujan Vosganian, compania va lista pe bursă la un an de la înfiinţare 55% din titluri. Pentru ca aceasta să funcţioneze, ministrul a mai precizat cu altă ocazie că este nevoie ca Ministerul Justiţiei să propună o lege a holdingului, care apoi să fie aprobată.
