Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România mai are la dispoziţie doar anul 2020 pentru a lua o decizie politică favorabilă extracţiei gazelor de la Marea Neagră. Legislaţia trebuie adaptată în aşa fel încât să câştige şi investitorii, şi statul, iar pentru o astfel de decizie avem nevoie de un consens în Parlament. Presiunea timpului este cu atât mai mare, cu cât în acest an se conturează marile bugete, iar Europa trece la aplicarea pactului „Green Deal”, care nu lasă prea mult spaţiu de manevră sectorului de gaze naturale, au arătat delegaţii care au participat ieri la Forumul „Importanţa geostrategică şi economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de publicaţia Financial Intelligence şi România Durabilă.
Pe scurt, pentru a reuşi încadrarea în exigenţele pactului european „Green Deal”, care prevede reduceri drastice ale amprentei de carbon din sectorul energetic, România are nevoie urgentă de resursele de gaze din Marea Neagră. Dar pentru a accesa aceste resurse este nevoie de o rescriere a cadrului legislativ care reglementează acest sector, cadru care acum este total nefavorabil investitorilor. Concluzia: Politicienii trebuie să ajungă urgent la un consens şi să adopte o nouă lege pentru activităţile offshore - normativ care reglementează explorarea şi exploatarea zăcămintelor din zonele maritime.
„Green Deal este subiectul fierbinte al acestui an. Prin acest pact, Uniunea Europeană îşi propune reducerea cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Pentru România, care îşi asigură 25% din energie utilizând cărbunele, atingerea acestor ţinte înseamnă foarte mult de lucru”, a declarat, în deschiderea Forumului, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. El a precizat că România şi-a asumat o ţintă foarte ambiţioasă, de 30,7%, pentru energia regenerabilă în anul 2030. Iar pentru a atinge această ţintă va trebui să convertim în tehnologii pe gaze capacităţile care acum se bazează pe cărbune.
„Ce facem cu cărbunele? Da, este o problemă foarte mare cum reuşim să facem în aşa fel încât să folosim toţi banii europeni, fondul european de tranziţie de 750 de milioane de euro, să-l ducem acolo unde este nevoie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, în Gorj, Mehedinţi, Vâlcea. Tranziţia trebuie să fie cât mai uşoară şi să nu scoatem capacităţi din uz fără să punem altele în loc”, a arătat Virgil Popescu.
Cu sau fără noi, ultimul tren pleacă
Vorbitorii au mai arătat, la Forum, că România va fi, din 2021, „un spectator” la plecarea acestui ultim tren al investiţiilor: „Depinde de cadrul legislativ dacă vom fi spectatori în tren, uitându-ne pe geam, sau vom fi spectatori în gară, uitându-ne cum pleacă”.
Referitor la valoarea economică a zăcământului de sub Marea Neagră, delegaţii au subliniat că România este „o ţară prea săracă” pentru a-şi permite să-i mai scape printre degete oportunitatea de a-l exploata.
Citește pe Antena3.ro
„Anul 2020 va fi decisiv. Nu în sensul că vor pleca gazele de la Marea Neagră, ci pentru că numai acum mai avem şansa să intrăm în linia dreaptă a exploatării”, a concluzionat Radu Dudău, directorul general al Energy Policy Group şi co-autor al unui studiu mai amplu pe tema zăcământului din apele adânci ale Mării Negre, prezentat în cadrul evenimentului.
Statul ar putea câştiga din extracţia gazelor din Marea Neagră peste 20 de miliarde de dolari în următorii 10-12 ani, însă autorităţile nu fac altceva decât să discute despre acest subiect.
Răzvan Nicolescu, senior consultant Deloitte
Trebuie să fim mai coerenţi în ceea ce facem. Clasa politică este invitată să ia odatî o decizie fermă, pentru că decizia de acum va fi importantă şi pentru urmaşii urmaşilor politicienilor de azi.
Titus Corlăţean, preşedinte interimar al Senatului
Piaţa gazelor, liberalizată sigur
De la 1 iulie, piaţa gazelor va fi „cu siguranţă” liberalizată, iar cea de energie electrică, la 31 decembrie 2020, a declarat ministrul Virgil Popescu. În caz contrar, „riscăm să nu mai putem utiliza fonduri europene, din cauza infringementului pe care îl are România în sectorul gazelor”, a explicat oficialul. Popescu a precizat că liberalizarea va fi inclusă în modificările care se operează acum în Parlament la Legea 123/2012 - legea-cadru a sectorului energetic.
