Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru că în actualul context politic national a fost readusă în discuție mult discutata Ordonanță 114 din decembrie 2018, ne-am aruncat o privire asupra impactului pe care aceasta l-a avut la nivelul investitorilor de retail din țara noastră. Cât de receptivi au fost aceștia la mișcările pieței financiare din ultimele 10 luni și ce impact a avut celebra ordonanță asupra deciziilor de investiții ?
După un 2018 care nu a adus mari satisfactii investitorilor, finalul anului - prin adoptarea OUG 114 - a erodat și mai mult încrederea acestora, fapt ce a fost vizibil și prin scăderea activelor nete ale fondurilor locale deschise de investiții, care au avut o scădere de 14,5% în ultimele 12 luni, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (aaf.ro).
Din aceeași sursă aflăm că la 31 decembrie 2018, din totalul celor 299,261 de investitori în fondurile locale deschise, 85% aveau dețineri în fonduri de obligațiuni și instrumente cu venit fixși numai 6,1% în fonduri de acțiuni.
Citește pe Antena3.ro
Dat fiind faptul că românii privesc cu neîncredere acțiunile bursiere, de pe o parte din cauza educației financiare superficiale, pe de altă parte din cauza neîncredererii în mecanismele pieței de capital, nu ne surprinde că preferă să își investească economiile în fondurile asociate celui mai scăzut grad de risc.
Se știe însă că există o relație de directă proporționalitate între randament și risc; de regulă, fondurile cu grad scăzut de risc au și randamente mai moderate.
În concluzie, la finalul anului 2018, din datele statistice prezentate de AAF, reieşea clar apetitul crescut al investitorilor de retail (în majoritate persoane fizice) pentru fondurile de investiții cu grad scăzut de risc.
Pentru aceia care nu au foarte clar reprezentată noțiunea de “risc”, trebuie să spunem că acesta reprezintă scăderea pentru o perioadă relativ scurtă de timp a valorii unității de fond, ceea ce duce implicit la scăderea valorii activelor (banii deținuți în fondul sau în fondurile respective).
După momentul stingerii ecourilor OUG 114, care a dus la deprecieri ale indicilor bursieriși, implicit la un val masiv de vânzări din partea investitorilor, bursa românească a început să recupereze în următoarele luni într-un ritm susținut.
Un semnal pozitiv venit din afara țării și care s-a resimțit și pe bursă a fost și promovarea României la statutul de piață emergentă.
Îndeplinirea celor 9 criterii de calitate ale FTSE a demonstrat că avem o piață financiară funcțională și o bursă atractivă pentru finanțarea și dezvoltarea afacerilor.
Cu toate aceste semnale pozitive, printre care trebuie evidențiată și atingerea unor maxime istorice pentru indicii bursierii, reticența investitorilor individuali este totuși menținută.
Astfel, deşi la finele lunii octombrie 2019 numărul investitorilor din fondurile locale deschise ajunsese la doar 331,288, cu active în creștere de la începutul anului (YTD 13,1%), tabloul investitorilor își păstrează structura: 83,8% investesc în fonduri locale de obligațiuni și venit fix și doar 6,7% în fonduri locale de acțiuni.
Așadar, unde ne sunt investitorii în fondurile de acțiuni? De ce toate aceste condiţii favorabile nu au reușit să modifice tabloul investiţional?
Se spune că peste prăpăstii este greu să faci poduri. Și totuși, pentru aceia care vor să facă primii pași în investițiile în acțiuni și să înțeleagă mecanismul de funcționare al bursei, asset managerii au creat fondurile de indici. Aceste fonduri replică un indice bursier în structura portofoliului investițional într-o proporție de minimum 90% și vă asigură o expunere pe toate companiile componente ale indicelui respectiv, cu o sumă de numai câteva sute de lei.
Orice călătorie începe cu un prim pas; sunteți gata de drum?
Horia Gustă, Director General Certinvest
