Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modelul Kurzarbeit în România va avea efecte pozitive pentru angajat, angajator, dar şi pentru întreaga economie. Faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizaţii ar putea avea însă şi efecte adverse, arată compania de asistență financiară Deloitte.
Ordonanţa de urgenţă privind implementarea modelului nemţesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenţionarea de către stat a timpului redus de muncă, a fost adoptată de executiv.
Modelul oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaţilor, astfel încât să nu recurgă la concedieri.
"Măsura este benefică pentru angajat şi angajator, dar şi pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilităţilor acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt şi mediu restructurarea activităţii, în funcţie de ciclicitatea economică şi de evoluţiile viitoare, iar piaţa muncii se poate menţine într-un oarecare echilibru. Totuşi, faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizaţii (precum cele care există în cazul altor facilităţi adoptate în contextul actual) ar putea avea şi efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără nicio limită, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de şomaj", spune Crina Onuţ, Senior Consultant, Global Employer Services, Deloitte România, Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal şi Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.
Rămâne e văzut dacă procedura de aplicare, care va conține şi modalitatea de decontare a sumelor de la bugetul de stat, documentele justificative necesare va aduce clarificări cu privire la plafonarea salariului brut pentru care se acordă facilitatea.
Hotărârea de guvern privind normele de aplicare va fi aprobată în 30 de zile de la publicarea OUG 132/2020.
Angajatorii pot reduce timpul de lucru şi remuneraţia angajaţilor cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut iniţial şi salariul de bază aferent zilelor lucrate. Indemnizaţia nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.
Un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiţii: să fie pus în situaţia de a aplica măsura pentru cel puţin 10% din numărul total de salariaţi şi să îşi fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura cu cel puţin 10% faţă de perioada similară din 2019.
Angajaţii nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective.
Companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit.
Modelul a fost implementat în Germania, Austria, Franța și Slovenia. În Austria şi angajaţii primesc 90% din salariul net, în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remuneraţia aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferenţa.
Modelul Kurzarbeit este aplicabil în industria prelucrătoare, în care producţia s-a redus ca efect al scăderii comerţului exterior şi al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgenţă şi de alertă.
Citește pe Antena3.ro
