Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A devenit faimoasă prin picturile ei la vârsta de 2 ani, iar la 8 avea prima expoziţie în Los Angeles. Şi-a continuat ascensiunea, iar piesele ei se găsesc în colecţii private ale unor nume ca Andre Agassi, Celine Dion sau Charlize Theron. Supranumită în copilărie “Micuţa Picasso” sau “Mozart cu o pensulă de pictat”, autoare a unei cărţi despre arta sa (“Mâini şi porumbei”, apărută în 2005) şi a unui monument al Păcii în Singapore (din bronz, de aproape 4 m înălţime) şi cu o aprobare de la Regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii, pentru o lucrare specială, Alexandra Nechita îşi foloseşte talentul artistic într-o misiune deosebită, acela de a schimba lumea. Mâine împlineşte 29 de ani. La mulţi ani!
“Sunt mândră de puterea mea de a rezista corupţiilor vârstei şi, de ce nu, ale vieţii"
Ocazional, oamenii încă îi spun Micuţa Picasso
“În viaţa mea, NOROCUL, ca de altfel alături de mulţi alţi factori pivotari, a contribuit cu amplă generozitate. Fie că definim NOROCUL – Intervenţie Divină ori pur şi simplu că ne aflăm la locul potrivit şi timpul potrivit, personal eu cred în NOROC. Când provocăm această stare, producem în noi însuşi vibraţii pozitive care la rândul lor ne ajută să ne reînnoim speranţele, visele şi aspiraţiile. Şi cu toate acestea niciodată nu am crezut că doar NOROCUL, de unul singur, contribuie cu desăvârşire la realitatea pe care o trăim fără să demonstrăm dedicaţie, pasiune, muncă, muncă continuă şi bineînţeles sacrificii. Cu desăvârşire toate la un loc au conturat viaţa şi cariera mea. «Totul este un miracol», spunea Albert Einstein. Da, fac parte din categoria celor care cred că totul este un miracol pentru că viaţa însăşi este cel mai desăvârşit miracol. Miracolul s-a manifestat devreme în viaţa mea şi am folosit realitatea miracolului la nivel personal ca un instrument util în dezvoltarea mea spirituală şi emoţională, dar şi în împlinirea mea ca om. Vă mărturisesc că «nebuniile» sunt foarte calculate în viaţa mea şi nu pot să nu fiu MÂNDRA de puterea mea de a rezista corupţiilor vârstei şI, de ce nu, ale vieţii. Ocazional da, lumea îmi spune încă Micuţa Picasso pentru că Micuţa Picasso aparţine unui timp şi spaţiu încărcate de forţa destinului. Alexandra, femeia este încărcată de viaţă şi de fericire, de candoare şi de pasiune, de o nelinişte şi de o curiozitate delicioase. Mai reţinută şi mai analitică, ea realizează acum că nimic nu este permanent. Cred în frumuseţea Adevărului şi cred în Privilegiul Iertării. Cred că trebuie să eliberăm libertatea noastră interioară şi bunătatea necondiţionată. Cred în raritatea loialităţii şi în valoarea personală. Cred în neliniştea curiozităţii şi... mai vreau să cred că uneori fenomenul «nebuniilor inspirate» este demn de considerat. Asta este lumea în care eu cred.”
