Astăzi e ziua ta... Aureliu-Emil Săndulescu!

“Fizica se aseamănă cu actoria...”
S-a îndrăgostit prima oară de fizică în liceu. “Era perioada de după al doilea război mondial, se vorbea foarte mult despre bombe atomice... Era o aureolă în jurul fizicienilor care au creat marile descoperiri, pentru că fizica înseamnă o concepţie completă despre lumea care ne înconjoară”, ne spunea acade-micianul. Aureliu-Emil Săndulescu împlineşte astăzi 77 de ani.

Desen de Romeo Răileanu

“Am terminat facultatea în 1955. Mi-am terminat doctoratul cu profesorul academician Şerban Ţiţeica. Prin urmare, am început această carieră într-o atmosferă  deosebită. Nu mi s-a permis mult timp să plec din România, dar am fost invitat la Dubna de un profesor sovietic şi în felul acesta am reuşit să devin cunoscut prin lucrările pe care le-am publicat în revistele internaţionale. La 32 de ani eram profesor la Universitatea din Helsinki, la 34 de ani eram profesor la Universitatea din Maintz, în RFG. După aceea am ajuns la celebrul Institut Niels Bohr, din Copenhaga. Apoi mi-am petrecut în fiecare an câte două-trei luni la diferite centre nucleare din lume. În 1974 am ajuns directorul adjunct al laboratorului de reacţie nucleară de la Dubna, din Uniunea Sovietică, iar 10 ani mai târziu am fost vicedirectorul institutului.

Un fizician trebuie să aibă o putere de muncă deosebită, să nu-l încurce vreo limbă străină, să nu-l încurce matematica şi să aibă putere de sacrificiu. Trebuie să ai şi pasiune... Eu întotdeauna am vrut să devin nemuritor. Acesta e sensul operei pe care o creez. E foarte important ca doctoranzii să înţeleagă misterul descoperirii tainelor naturii. Lucrurile nu se pot face prin simplă putere de muncă sau pasiune. Trebuie neapărat să ai un spirit deosebit care se obţine prin contactul cu marile personalităţi. Nu e suficient să faci lucrări, trebuie neapărat ca acestea să fie observate de comunitatea internaţională. La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a descoperit radioactivitatea naturală, şi la începutul secolului al XX-lea s-a constatat că sunt trei tipuri de radioactivitate: alfa, beta şi gama, iar eu am reuşit să arăt că există un al patrulea tip natural ce se produce, evident, în natură. Radioactivitatea respectivă este recunoscută la nivel internaţional.  

Fizica nu înseamnă o meserie, se aseamănă oarecum cu actoria... E un fel de talent pe care trebuie să-l posezi. Poţi să ajungi profesor de fizică, dar nu fizician. Un fizician trebuie să aibă o operă corespunzătoare, recunoscută internaţional, citată şi să aibă şi puterea magnetică de a atrage în jurul lui o mulţime de studenţi pe care să-i fascineze cu subiecte formidabile. Fizica modernă nu are legătură cu simţurile umane. Adică nu e pe văzute, pe auzite, pe mirosite, ci se bazează pe un raţionament abstract. Trebuie să ai capacitatea necesară să înţelegi lucrurile respective. Un fizician adevărat se laudă cu opera pe care a creat-o.”