Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta se întindea, cu peste două milenii în urmă, pe o suprafață mult mai mare decât ocupă astăzi orașul Mangalia, incluzând zona actualei stațiuni Costinești, în nord, iar în sud, până la Șabla, în Bulgaria. Mormântul descoperit vinerea trecută „vorbește” despre cultura acelei civilizații antice care locuia în actuala zonă de sud a litoralului Mării Negre din țara noastră, iar conservarea perfectă a unor obiecte de lemn după 2.300 de ani arată ce tehnică avansată de construcții aveau locuitorii Callatisului. Descoperirea mai multor obiecte prețioase în mormântul la care se fac săpături arheologice are la bază jefuirea movilei, la scurt timp după ce a fost construită, pentru că nu ofrandele inițiale, ci doar cele care au fost depuse ulterior s-au păstrat până astăzi.
Movila funerară de mari dimensiuni care a fost descoperită recent, în apropierea orașului Mangalia, aduce date semnificative despre viața, obiceiurile și cultura populației de origine greacă din pătura socială superioară care locuia pe acest teritoriu cu 2.300 de ani în urmă. În urma cercetărilor arheologice sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” au fost găsite și „paturile” de piatră pe care erau așezate două sarcofage, dar mai ales obiecte de podoabă foarte importante din punct de vedere arheologic - podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită.
Cercetătorii analizează și elementele sculptate și pictate, din calcar și marmură, descoperite în monumentul funerar. Artefactele datează din secolul al III-lea î.Hr. Movila este a doua ca importanță și prima ca mărime din sudul litoralului, măsurând 12 m înălțime și 70 m diametru și este vizibilă de pe mare. Cercetarea arată că monumentul funerar a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană. Construcția de piatră a mormântului se întinde pe 18 m lungime.
Cetatea Callatis a fost fondată de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea î.Hr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III î.Hr.
Noile ofrande au fost protejate
Arheologii au descoperit că mormântul a fost jefuit la scurt timp după ceremonia de înhumare care presupunea depunerea de ofrande, dar movila a fost imediat reparată de urmașii celor înhumați aici, mărită și reinvestită simbolic, prin depunerea altor ofrande.
„Cercetarea acestui sit a-nceput în anii ’70, iar movila în care s-a făcut actuala descoperire se presupunea că adăpostește o cameră funerară. Cercetările au fost reluate cu 5 ani în urmă, iar săpăturile arheologice au început anul trecut, pentru căutarea camerei funerare și a mormântului. Anul trecut a fost descoperit mormântul, dar documentarea și săpăturile în interior s-au făcut anul acesta. Mormântul a fost jefuit de mai multe ori. S-au găsit și urme de oase care aparțin unor minori. Movila a fost reparată, iar cele 3 diademe descoperite au fost depuse în dromos, de către urmașii defuncților care au reparat movila. Informația este dată de faptul că au fost găsite pe pământul excavat. A mai fost găsit un cercel care probabil aparținea celor înhumați aici și ar fi rămas în urma jafului. Movilele acestea erau tentante pentru hoți, deoarece se știa că ele adăposteau ofrande din aur și argint”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolaie Alexandru, arheolog la Muzeul de Istorie și Arheologie din Mangalia.
Despre osemintele care au fost descoperite, arheologii spun că ar putea aparține unei persoane de sex masculin și uneia de sex feminin, cu vârste de 16-18 ani, respectiv 8-11 ani. Prezența unora dintre artefacte arată că cel puțin unul dintre defuncții înhumați aici era de sex feminin.
Cercetările vor continua, dar șantierul se închide peste iarnă
Valoarea actualei descoperiri este dată doar de importanța ei din perspectiva arheologică, nu de cea „contabilă”. De exemplu, foarte importantă este cordeluța de lemn care a fost găsită intactă, după 2.300 de ani, iar explicația arheologilor pentru conservarea acesteia este tehnica de construcții folosită în aceste locuri, cu straturi succesive de argilă și pământ brun care alternează, menținând obiectele departe de infiltrațiile de apă. Teritoriul callatian se întindea de la Costineștiul actual până la Coroana și Șabla, în Bulgaria, iar mormântul se află în zona localității 23 August, între DN Mangalia-Constanța și satul Dulcești.
Șantierul arheologic de la 23 August nu este unul permanent, ci se va închide în curând, rămânând în conservare. „Vor continua cercetările, pentru că trebuie documentat și mai bine mormântul care e o descoperire foarte importantă. Apoi se va închide șantierul și se va pune pământ deasupra, peste iarnă, pentru a se putea conserva”, a mai explicat arheologul.
Descoperirile au fost posibile datorită fondurilor asigurate de Muzeul Național de Istorie a României și de Ministerul Culturii, prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice, avizat de Comisia Națională de Arheologie.
Citește pe Antena3.ro
