Este profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti. Din 2003 este membru corespondent al Academiei Romane. Directorul Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "Prof. Dr. N.C. Paulescu", Constantin Ionescu-Targoviste, implineste maine 69 de ani.

"Insulina este considerata hormonul vietii"

"Pentru ca este Saptamana Internationala a Diabetului, se intampla ca de ziua mea la Palatul Copiilor sa oferim pacientilor care au diabet de lunga durata niste diplome de merit. Ne straduim cat de cat sa raspundem la stradaniile inaintasilor nostri si, in primul rand, ale lui Paulescu, care a facut cea mai mare descoperire medicala din secolul trecut, insulina.

Nu cred ca este o intamplare ca el s-a nascut la 8 noiembrie, iar eu la 10 noiembrie. Consider ca unele lucruri sunt comune, dar sunt si unele lucruri diferite. In comun poate ca am avea placerea de a munci, tenacitatea si multivalenta preocuparilor. Paulescu a avut si talent literar, a si scris o piesa de teatru, canta foarte bine la pian si la orga, desena foarte frumos. Aceste placeri le-am avut si eu in trei etape diferite ale vietii mele. In prima a fost o furie literara, apoi m-a captivat muzica si, in sfarsit, ultima etapa a fost a picturii. Toate au ramas constante placeri. Sunt o fire artistica si cred ca asta m-a ajutat sa inteleg mai mult si suferintele oamenilor, nevoile lor si imboldul de a-i ajuta atata cat pot.

L-am descoperit foarte tarziu pe Paulescu. Regretul meu este ca nu am auzit in Facultatea de Medicina nimic despre activitatea lui. Fiind un om de dreapta, a fost interzis pana in momentul in care un scotian care incerca sa faca un istoric al descoperirii insulinei a gasit o lucrare a lui Paulescu pe care a citit-o si a realizat ca insulina fusese descoperita de fapt de roman, si nu de cei doi canadieni care au pretins ca au descoperit-o. Constat cu o strangere de inima ca repunerea problemei lui Paulescu nu a fost o actiune pornita de la noi, ci de la un scotian. Insulina este considerata hormonul vietii. Trebuie sa fim mandri ca un secret al vietii a fost descoperit de un roman. Datorita acestei descoperiri, Paulescu a salvat de la moarte mai mult decat au omorat toate razboaiele din secolul trecut.

Izbanda mea este faptul ca am rezistat in institutul in care lucrez, in pofida tuturor presiunilor care s-au exercitat la un moment dat asupra mea, presiuni pe care le anticipam si in care m-am angajat, in dorinta de a ramane credincios unui ideal pe care mi l-am pus in tinerete. Acela de a face bine oamenilor si, in cazul de fata acestei categorii mari de pacienti care au in ei ceva deosebit fata de alte boli, dar care nu le afecteaza capacitatile creatoare si ca merita sa te zbati pentru ca sa le mentii viata si sa le poti pune in valoare capacitatile pe care le au."