Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Realizatorul şi prezentatorul emisiunii „Agentul VIP”, difuzată la Antena 2, fondatorul revistei Confidenţial, jurnalistul Cristian Brancu împlineşte mâine 38 de ani. La mulţi ani!
„Ziua de mâine este, pentru mine, o parafrază după Camil Petrescu: este ultima aniversare de băiat, înainte de a o trăi pe prima de bărbat complet. Cea din 2012. Ştiţi, probabil, că Oana şi cu mine vom avea un copil, aşa că, de acum ştiu, la anul, pe 9 martie, va mai fi cineva care îmi va spune din ochi «La mulţi ani!». Copilul meu, cel pe care l-am dorit şi pe care Dumnezeu mi l-a dat la 38 de ani, adică atunci când am puterea de a mă bucura pe deplin de el. Prin urmare, e o emoţie anume în acest 9 martie, alături de Oana şi de un bebeluş care, din pântece, se anunţă a fi un personaj cu puncte clare de vedere. Din acest motiv, sunt mai optimist ca niciodată, iar acesta e un dar de la Dumnezeu. Nu, nu e un clişeu, ci chiar e cea mai frumoasă cale prin care putem uita că trăim într-o Românie frapant de înceată în dezvoltare, o Românie învinsă de frustrări, o Românie totalmente captivă a propriilor angoase. Dar e România noastră, şi încă ne mai străduim să o facem mai frumoasă, acolo unde puterile noastre au efect.
Am primit misiunea de a spune un mesaj lumii aici, şi nu în altă parte. Dezertările sunt pentru laşi şi, bunăoară, dacă Oana nu a rămas în Italia şi a preferat să inoveze în industria frumuseţii acasă, ar trebui să înţelegeţi că aşa ne dorim să fim: lucizi, dar încrezători în ideea de «bine». N-aş putea să vă spun ce aş schimba în profilul României. Sincer? Tot! Minus sufletul. El întreţine focul! La urma urmei, îmi place atât de mult ceea ce fac aici, satisfacţiile (în plan secund financiare) sunt atât de complete, încât oboseala de a fi deja de patru ani pe micul ecran, aproape seară de seară, dispare.
Am avut deunăzi prima tresărire de «îmbătrânire» din viaţa mea. Am revăzut o secvenţă din Agentul VIP, de acum trei ani. M-am văzut atât de copil acolo, încât am simţit că trece vremea! Mi-a trecut însă, pentru că am conştientizat că au fost acei trei ani decisivi în care am schimbat totul. Am ieşit întărit din tăvălugul pe care mi-l dă soarta. Aşa că, mărturisesc, nu sunt nostalgic, nu oftez după adolescenţă, găşti, libertăţi trecute. N-aş schimba nimic din trecut, pentru că totul a avut rost, în sensul evoluţiei mele. Chiar şi marile greşeli. Acum, privesc într-o ecografie cum viitorul meu prunc stă cu mânuţele sub cap, în pântecele Oanei, şi mă gândesc: ce bine că le-am trăit pe toate la timpul lor!
Aşadar, 9 martie e, în acest an, începutul unei mari emoţii. În vară, va veni pe lume cineva care va schimba tot gândul nostru despre viaţă. Pentru tine, copilul meu viitor, eu şi cu mama ta îţi promitem că nu ne vom mai lăsa cotropiţi de enervările de azi ale vieţii. Meriţi să fim părinţi atât de buni pe cât putem fi.
Tu, copilul meu, eşti rodul acelei iubiri pe care nu credeam că o pot trăi. Şi care mi-a dat puterea de a trece peste tonele de mizerie ale culiselor televiziunii, peste societatea asta strâmbă, cu valori uitate şi nimicuri supralicitate, peste ura neînţeleasă a aproapelui meu. Toate trec, însă!
Tu eşti reprezentarea perfectă a minunii noastre. Gândul că vei fi este cadoul pe care soarta şi Oana mi-l dau în acest 9 martie. Nimic mai frumos!”
