Face parte din generatia de aur a baritonilor romani, fiind cunoscut drept cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX, opera pe care a cantat-o, pentru prima data in Romania, in 1958, in cadrul primului Festival international "George Enescu". Baritonul David Ohanesian implineste astazi 79 de ani.
"De cand am iesit la pensie... au uitat de mine!"
Face parte din generatia de aur a baritonilor romani, fiind cunoscut drept cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX, opera pe care a cantat-o, pentru prima data in Romania, in 1958, in cadrul primului Festival international "George Enescu". Baritonul David Ohanesian implineste astazi 79 de ani. "Nu poate nimeni sa prevada chiar de la inceputul anului ca va fi un an bun sau un an rau. Va spun cinstit ca nu mai am nici o pretentie de la cariera mea, care s-a inchis prin pensionare, prin niste intrigi de la Opera Romana... In clipa in care ai iesit la pensie, uita omul cine ai fost (ca am cantat 50 de ani, ca am fost interpretul lui Oedip in toate marile centre din Europa). De cand am iesit la pensie nu sunt chemat nici macar la spectacolele lui «Oedip» din cadrul Festivalului «George Enescu». Au uitat de mine. Cat timp am cantat, am avut parte de niste sarbatoriri... Cand s-au implinit 50 de ani de la infiintarea noului teatru, am primit un premiu din partea Operei. Am fost onorat de doua ori Doctor honoris causa, o data la Cluj si o data la Iasi, ca sa nu uite omul unde a inceput sa cante si unde s-a format ca artist. La Cluj am cantat opt ani. Restul pana la 50 de ani am fost la Bucuresti si aici nu au catadicsit sa-mi dea acelasi titlu. Un cantaret nu poate sa tina o cariera cat poate tine zidul manastirii, iar pe mine nu m-a socat... am fost pregatit sa suport aceasta nedreptate a naturii. S-au imputinat toate aceste minunatii pe care le-am trait in timpul carierei. Am fost ani buni angajatul Operelor din Hamburg, Viena... asa ca am facut o cariera frumoasa pentru care nu am ce-mi reprosa. Fara nici un fel de discutie, crearea operei «Oedip», care este o opera romana (Enescu a gandit-o in romana, dar acum este cantata in franceza) este cea mai mare realizare. A fost un mare succes. Inainte sa ma apuc de cantat, pe vremuri, cand s-a facut nationalizarea, a trebuit sa-mi intretin familia (ca eu muncesc de la 12 ani), am fost practicant la ziarul «Timpul», pe urma am fost contabil. Cea mai mare dorinta pentru anul ce vine este sa-mi treaca reumatismul. Cred ca in viata trebuie sa fii modest, chiar si atunci cand atingi culmile succesului. Cel mai mare dusman al artistului este sa creada in succesul pe care crede ca-l are. Am un coleg care-si spune ca e cel mai mare bariton al lumii si ziarele publica. Nu-i spun numele pentru ca-mi crapa obrazul de rusine. Eu peste un an implinesc 80 de ani si am cantat pana la 75 de ani roluri grele, cu raspundere. Noi, cei mai mari trei baritoni ai tarii, Octav Enigarescu, Nicolae Herlea, David Ohanesian (ca sa dau si eu un pic din pene), am avut un profesor nemaipomenit: Aurel Costescu-Duca. Am fost toti modesti si muncitori. Mandria noastra cea mai mare era cand incepeau spectacolele pe scenele internationale cu imnul Romaniei." SATISFACTIE"Noi, cei mai mari trei baritoni ai tarii, Octav Enigarescu, Nicolae Herlea, David Ohanesian (ca sa dau si eu un pic din pene), am avut un profesor nemaipomenit: Aurel Costescu-Duca. Am fost toti modesti si muncitori. Mandria noastra cea mai mare era cand incepeau spectacolele pe scenele internationale cu imnul Romaniei" - David Ohanesian, bariton
Citește pe Antena3.ro