Astăzi e ziua ta: Marian Râlea

Cine nu si-l aduce aminte pe Ma­rian Ralea, Magicianul? Mereu in­con­jurat de copii, sarbatoritul nostru a facut parte din distributiile celor mai importanti regizori din tara. As­ta­zi implineste 54 de ani. La multi ani!

"Ii multumesc mamei ca m-a adus pe lume sa fiu o frantura de secunda din istoria teatrului"
"Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punand mana pe ei, sa-i imparti in doua cete, in smintiti si in misei..."
"Sunt un roman ca toti romanii. Am fost invatat cu «relele» si tot astept sa vina «bunele». Am noroc, deoarece practic o meserie care ma protejeaza. De multe ori, cand situatia politico-economica ne-a  fost potrivnica, m-am refugiat in teatru. Teatrul m-a protejat, dan­du-mi posibilitatea sa cred ca, odata cu lasarea cortinei, va trece in uitare si «criza». Astept, ca tot romanul, ca zapada sa acopere cu albul ei necazurile noastre. Este decembrie, o luna a bucuriei. Vine Craciunul, iar eu, ca in fiecare an, sunt ocupat cu spectacole si evenimente ce au ca subiect SARBATOAREA NASTE­RII PRUNCULUI (Brasov, Bucu­resti, Braila, Sibiu etc.). Celor care ma cunosc mai putin le doresc SARBATORI FERICITE si as dori sa le multumesc pentru ca imi zambesc pe strada ca si cum as fi unul dintre apropiatii lor. Nu sunt o vedeta, iar tot ce am realizat in TEATRU, TV si FILM se datoreaza intr-o mare masura lor, SPECTATORILOR. Fara dumneavoastra nu as fi existat. Ce pot spune despre mine este faptul ca rad cu gura pana la urechi de prostia omeneasca si imi dau lacri­mile atunci cand aud batjocorite co­lindele romanesti. (DOM’ DOM’ SA-NALTAM... a ajuns o reclama a unei firme de telefonie). Sunt actor si ii multumesc mamei ca m-a adus pe lume sa fiu o frantura de secunda din istoria teatrului. In zilele noastre a fi actor, desi meseria aceasta are vreo 2.000 de ani, inseamna a te trezi dimineata cu gandul ca ai dori sa iti schimbi meseria. Daca suferi de «actorita», cei MARI te vindeca prin taxe si impozite. Actorii tineri sunt dati deoparte, desi au trecut prin fa­cultati de arta, deoarece nu mai au loc de actorii de pe scena politica, de actorii din decorul constructiilor si de cei care se joaca cu cifrele. Dar publicul merge la TEATRU si crede in adevaratii actori fie tineri, fie INSTELATI. Din aceasta cauza nu am plecat din Romania. Unde sa ma fi dus? Nu cred ca ma puteam exprima din inima decat in limba romana. Am cutreierat toata lumea, am jucat si am rostit texte teatrale in limbi de circulatie «internationala», dar cele mai multe aplauze le-am primit cand am rostit in romaneste. Stiti ce frumos suna SHAKESPEARE in limba romana? Nu am spus-o noi, o spun cei din «afara». Daca nu m-as fi nascut aici ar fi trebuit sa gasesc acest loc BINECUVANTAT. Sunt Sa­ge­tator si imi urmez sageata. Cea mai mare dezamagire a mea este ca trece timpul. Dar meseria de actor nu are varsta. Implinesc 54 de ani, la varsta aceasta joc un copil de 9 ani in spectacolul «Ingropati-ma pe dupa plinta», la Teatrul Bulandra, ce poate fi mai minunat pentru un actor? Oare ce voi juca la anul cand voi implini 55? Trec anii si raman doar aminti­rile. Incepe un an nou. Este vremea dorintelor... Intoarce-ma, DOAM­NE, la vremea cand alunecam pe sanie si mama scotea cozonacii din cuptor, cat as vrea sa mai chiulesc de la scoala si sa dau concurs de admitere la Institutul de Teatru, du-ma rogu-te in PIATA UNIVERSITATII, si cu asta ajunge, caci am 54 de dorinte pe care nu stiu daca le-as mai putea duce. DOAMNE, DA-NE ROGU-TE UN AN MAI BUN, Craciun Fericit si imbelsugat. DE O FI UNA, DE O FI ALTA, CE E SCRIS SI PENTRU NOI, BUCU­ROSI LE-OM DUCE TOATE..."