Om politic, diplomat, profesor universitar – Teodor Meleşcanu. Astăzi împlineşte 70 de ani. Îi urăm „La mulţi ani!”.
„Cea mai mare parte a timpului meu este dedicată activităţii în calitate de senator. Ea implică o activitate aproape continuă în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, al cărei preşedinte sunt, în plenul Senatului şi în diversele activităţi internaţionale la care sunt invitat fie pe linie parlamentară, fie ca specialist în probleme internaţionale şi de securitate. La toate acestea se adaugă activitatea în calitate de profesor universitar şi de conducător de doctorate la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. În plus, am desigur obligaţiile de parlamentar în colegiul senatorial 3 din Prahova, ceea ce implică inclusiv deplasări în teritoriu în timpul sfârşitului de săptămână, mai ales vinerea şi sâmbăta. Pe lângă aceste activităţi, le am şi pe cele care decurg din calitatea de membru al Comisiei ONU pentru dreptul internaţional din care fac parte de 15 ani şi care implică, pe lângă participarea la sesiuni de lucru, de două ori pe an la Geneva, şi studiu, dar şi elaborarea de propuneri.
Dacă la toate acestea adăugaţi şi participarea, destul de des, la emisiuni de radio şi televiziune, sunt convins că mă credeţi dacă vă spun că nu am timp să mă plictisesc. Eu cred că fiecare om are o misiune în viaţă şi dacă m-am născut aici înseamnă că aşa trebuia să fie. Dacă m-am născut aici şi în aceste vremuri, înseamnă că era important să fiu acum aici, atât pentru mine, ca să-mi îndeplinesc misiunea faţă de semenii mei, cât şi pentru familia mea, în sensul cel mai larg, inclusiv pentru oamenii de aici. Dacă ar fi fost în altă parte şi destinul meu ar fi fost legat de o altă naţiune, în mod sigur s-ar fi întâmplat acelaşi lucru. Nici-unde nu aş fi beneficiat de conjunctura de a trăi o perioadă de transformări atât de profunde pe care să le pot şi eu influenţa, pe măsura puterilor mele. Consider că datorez enorm acestei ţări şi, oricât de multe lucruri aş reuşi, nu voi fi în măsură să-mi plătesc în această viaţă toate datoriile pe care simt că le am faţă de oamenii de aici.
Primul şi cel mai important lucru pe care aş dori să-l schimb în România este mentalitatea noastră. Trebuie să fim mult mai apropiaţi unii de alţii, mai solidari într-un cuvânt, şi în perioadele bune, şi în cele dificile, să înţelegem că nimeni nu poate fi cu adevărat fericit într-o ţară în care mulţi oameni sunt nefericiţi; să înţelegem că pe lângă lucrurile materiale trebuie să ne preocupe şi evoluţia noastră spirituală fără de care nu vom putea, cu adevărat, să avansăm în lumea de azi. Mult-aşteptatul «mai bine» în viaţa românilor? În momentul în care majoritatea politicienilor vor conştientiza faptul că principala lor menire este să ofere oamenilor condiţii pentru evoluţia lor materială şi spirituală şi nu vor mai fi preocupaţi, în primul rând, de bunăstarea lor, a familiei lor şi a partidului pe care-l reprezintă, iar la vârf le vom oferi oamenilor modele pozitive de urmat – nu ceea ce se întâmplă acum. Ştiu că sună oarecum idealist, dar sincer nu văd un alt răspuns onest la întrebarea dumneavoastră legitimă. Aş mai adăuga doar că în acest demers un rol important ar trebui să-l aibă şi mass-media.
Tuturor celor care mă iubesc le transmit rugămintea de a avea încredere în mine că nu mă voi schimba şi voi fi acelaşi om de echilibru care nu va obosi să caute soluţii la multitudinea de probleme cu care oamenii se confruntă şi pe care le cunosc foarte bine. Celor care nu mă iubesc le transmit exact acelaşi mesaj. Tuturor le doresc ceea ce îmi doresc şi mie, o viaţă lungă şi activă, cu cât mai multe bucurii şi împliniri, iar celor născuţi în aceeaşi zi cu mine, un călduros «La Mulţi Ani!»„