"Astăzi e ziua ta..." - Voicu Enăchescu

Preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România, maestrul Voicu Enăchescu, împlineşte astăzi 65 de ani. La mulţi ani!

Preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România, maestrul Voicu Enăchescu, împlineşte astăzi 65 de ani. La mulţi ani!

"Oamenii sînt cei care m-au dezamăgit...‘‘

"De la începutul lunii mai, în calitate şi de preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România, mă ocup de organizarea unor festivaluri corale în ţară. La începutul lui mai a fost Festivalul Gheorghe Cucu la Slatina, săptămîna trecută a fost Festivalul Pastorala, la Focşani, iar la sfîrşitul săptămînii acesteia, la Piteşti, se va desfăşura cea de-a 26-a ediţie a Festivalului Coral Internaţional Dumitru Georgescu Chiriac. Aşadar, sărbătoresc prin muncă.

Părinţilor mei le datorez extrem de mult ceea ce am reuşit să fac în viaţa mea. Ei s-au gîndit, şi se pare că au fost inspiraţi, să-mi pună o vioară în mînă. Am început de la vîrsta de 6 ani studiul viorii. În urma unui accident al copilăriei mi-am rupt mîna stîngă şi nu am putut continua studiul, pentru că aveam nişte dureri îngrozitoare. Am venit în Bucureşti la Liceul "Matei Basarab" şi m-am dus la Corul de Copii Radio, fiind atras în mod special de muzica corală. Aici am avut şansa de a întîlni unul dintre cei mai înzestraţi şi fascinanţi dirijori de cor pe care i-a avut România, Ion Vanica, renumitul dirijor al Corului de Copii Radio din acea vreme, care m-a determinat ca peste ani să îmbrăţişez această carieră. Au urmat studiile liceale, universitare. Am fost dirijorul Corului Universităţii încă din anii de studenţie, iar apoi am fondat şi condus de la înfiinţare Corul de Cameră Preludiu, care anul trecut a împlinit 35 de ani.

De-a lungul vieţii cred că am avut trei împliniri majore, în ordine cronologică – înfiinţarea corului Preludiu în 1972, naşterea copilului meu, Vlad Enăchescu, şi, în calitate de manager al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română, sînt extrem de fericit că în aceşti ani de cînd ocup această funcţie am reuşit să aduc la un nivel extraordinar clădirea instituţiei în care muncim printr-un fel de restaurare şi modernizare. Sala de spectacole a Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română din Bucureşti este una dintre cele mai frumoase şi reprezentative săli de concert din Bucureşti. Am căutat să fiu, aşa cum am fost educat de mic copil, un om vertical, sincer, drept, deschis. Cred că majoritatea prietenilor mei pot confirma lucrul ăsta şi asta îmi dă şi mie o stare de spirit deosebită. Îmi oferă o linişte sufletească deplină. Am un mic regret... am fost toată viaţa mult prea îngăduitor cu cei din jurul meu.

Ar fi foarte important pentru viaţa mea şi pentru cariera mea ca starea de sănătate să-mi permită să duc mai departe lucrurile pe care le-am început în urmă cu atîţia ani. Îmi doresc din tot sufletul ca noua mea familie, pentru că mă consider membru al unei noi familii, cei doi nepoţi ai mei, să crească mari, sănătoşi şi să aibă parte de o viaţă din ce în ce mai bună.‘‘