Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sărbătoarea cu cruce roşie Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Aceasta este prima sărbătoare din an închinată Maicii Domnului și reprezintă momentul în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naște pe Iisus. Este o zi importantă pentru toți credincioșii, sărbătorindu-se atât în rândul ortodocșilor, cât și în rândul catolicilor.
Și a trimis Dumnezeu pe Gavril, arhanghelul duhurilor cerești, celor ce stau mai aproape de scaunul Său, cu taina cea din veac ascunsă și neștiută de îngeri, să vestească Prea Curatei Fecioare zămislirea cea streină a Fiului lui Dumnezeu.
Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria ca va naste pe Mantuitorul lumii, Iisus Hristos. Ingerul s-a aratat Sfintei Fecioare la Nazaret si i s-a inchinat: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu intre femei." (Luca 1.28).
Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători ale primăverii și cade de fiecare dată în perioada Postului Mare. Astfel că, indiferent de ziua în care se sărbătorește, Biserica acordă dezlegare la pește pentru a cinsti cum se cuvine această zi.
De Buna Vestire se mănâncă pește pentru a fi tot anul ca “peștele în apă”.
Ziua Cucului – de ce cântă cucul de Buna Vestire
Sărbătoarea de Buna Vestire a primit în tradiția populară și denumirea de Ziua Cucului, denumire legată de cântecul cucului care începe întotdeauna de Blagoveștenie și se sfârșește la Sânziene sau Sân Petru.
În această zi de mare sărbătoare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma. Dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.
Citește pe Antena3.ro
Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface în uliu.
În spațiul popular mai circulă o veche legendă, puțin știută, care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava. În vremuri demult trecute, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume. Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige “cucu, cucu”. În zadar însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea.
De Buna Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, dar mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Blagoveștenie se preface iarăși în cuc.
Cea mai puternică rugăciune de Buna Vestire, sărbătoare cu cruce roşie
De sărbătoarea cu cruce roşie Buna Vestire, credincioşii pot rosti cea mai puternică rugăciune despre care se spune că face minuni şi reuşeşte să deschidă porţile Raiului.
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate celelalte se vor adăuga vouă“, dăruiește-mi toate cele de trebuință pentru a merge pe calea mântuirii. În mâinile Tale este viața mea și fără Tine nu pot cunoaște nici împlinirea și nici bucuria cea adevărată. Știind aceasta, având dorința de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuți să găsesc făptura potrivită alături de care să înfrunt marea vieții acesteia.
Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poți ajuta. De multe ori ispita singurătății mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere inima mea s-a strâns, și nu este nimeni care să-mi aline durerea. La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieții mele. Ajuta-mă să am o familie bineplăcută Ție, o familie peste care sa se reverse mulțimea binecuvântărilor Tale.
Ferește-mă, Doamne, de tot răul. Ferește-mă de o alegere greșită. Ferește-mă de minciuni, de răutate, de desfrâu. Să nu mă-nșele frumusețea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumusețea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimașă, nici să nu mă biruie patimile și poftele. Tu știi, Doamne, nepriceperea si slăbiciunea minții mele. Izbavește-mă prin harul Tău de neputințele care mă apasă.
Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruiește-mi înțelepciune și răbdare. O, grea este crucea răbdării, și greu îmi este să nu fiu covârșit de ea. Dar în Tine-mi pun nădejdea. Slavă Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt. Cinste Maicii Domnului și slavă Sfinților. Amin!".
Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire
Tradițiile și obiceiurile zilei de Buna Vestire se referă în principal la bunăstarea casei și a celor ce locuiesc în ea, cât și la sporirea recoltelor în anul ce va urma.
Astfel, în unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul dimineața să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa și acareturile din jur, acesta merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Dacă observă că unii pomi fructiferi nu vor avea rod, atunci îi amenință cu un topor, zicându-le “dacă nu rodești, te tai!”.
Un alt obicei, ce se practică an de an în ziua de Buna Vestire, în unele regiuni, este acela de a aprinde focuri în curte, în fața ușilor. Oamenii pun lângă aceste focuri pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. În acest fel îngerii se încălzesc, mănâncă și bea apă, iar cei ai casei vor fi păziți de cele rele.
Se mai crede, de asemenea, că ouăle făcute în ziua de Buna Vestire nu sunt bune de pus sub cloști. Astfel gospodinele obișnuiesc să arunce ouăle din cuiburile păsărilor de curte.
În ziua de Buna Vestire să nu pui mâna pe ou, să nu cauți găinele de ou, cloștele să nu pui, căci ies pui strâmbi, suciți, cu două capete.
Totodată, în ziua de Buna Vestire, cei care sunt pasionați de pescuit și vor ca în decursul anului să prindă mult pește, merg la biserică de unde iau anafură. O bucățică din această anafură o pun apoi în gura primului pește prins, pe care îl aruncă înapoi în baltă spunând: “Du-te! Și cu câți te vei întâlni, spune-le la toți să vină la mine!”.
Tradiția ne mai spune și că în ziua Bunei Vestiri oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.
Superstiții de Buna Vestire legate de vreme și recolte
O mare parte din superstițiile zilei de Buna Vestire fac referire la vremea ce urmează și la cât de bogate vor fi recoltele. Astfel, dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este una amestecată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.
Se mai spune că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paști.
Conform unei alte superstiții dacă la Buna Vestire este frunza verde în codru, atunci anul va fi îmbelșugat.
La Blagovestenie se efectuau multe acte de purificare a spatiului, de alungare a serpilor de pe langa casa, a insectelor si omizilor din livezi prin afumarea cu tamaie si carpe arse a cladirilor, curtilor, oamenilor si vitelor (Transilvania, Banat). Se producereau zgomote de care sa se sperie fortele malefice prin tragerea unui clopotel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat). Se aprindereau focuri in gradini si livezi si se scoteau din lazi straiele si tesaturile la aerisit. Fertilitatea in noul an era invocata prin stropitul radacinii prunilor cu tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor fi taiati daca nu rodesc, se altoiau pomii fructiferi (Banat, Transilvania). Pretutindeni, ziua era un timp favorabil pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strangeau apa provenita din neaua topita pentru a fi folosita in practicile de medicina si cosmetica populara. Importanta sarbatorii este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca, indiferent daca ziua de 25 martie este de post sau de dulce.
În credinţa populară se spune că de Blagoveştenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.
În tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.
