x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Echinocțiul de primăvară, momentul în care renaște natura . Obiceiuri în ziua în care lumina învinge întunericul

Echinocțiul de primăvară, momentul în care renaște natura . Obiceiuri în ziua în care lumina învinge întunericul

de Paul Bardasu    |    20 Mar 2023   •   06:00
Echinocțiul de primăvară, momentul în care renaște natura . Obiceiuri în ziua în care lumina învinge întunericul
Sursa foto: Pexels

Echinocțiul de primăvară are loc astăzi, la ora 23.24, și reprezintă momentul în care începe primăvara din punct de vedere astronomic. De acum înainte, lumina învinge întunericul, ziua fiind mai lungă decât noaptea, până la maximumul din iunie, înregistrat la solstițiul de vară. De pe 21 iunie, ziua începe să scadă, pentru ca la echinocțiul de toamnă, pe 23 septembrie, să fie mai scurtă decât noaptea.

Echinocţiul de primăvară este un moment important din an, marcat încă din antichitate prin numeroase ritualuri și tradiții. Chiar și în zilele noastre, echinocțiul are o semnificație aparte și este celebrat diferit, în funcție de cultură. Conform bătrânilor, în această zi este recomandat ca fiecare creștin să bea o gură de agheasmă, pentru protecție. Dacă nu ne găsim liniștea interioară este bine să apelăm la ajutorul unui preot, astfel vor fi alungate energiile negative.

De asemenea, și numerologii susțin că impactul pe care îl are acest fenomen asupra noastră este important. La început de primăvară se schimbă energiile, iar toate lucrurile negative sunt amplificate. Astfel, vom avea numeroase stări neplăcute, iar pentru a scăpa de acestea e bine să ne rugăm dimineața pentru ocrotirea casei, familiei și a celor din jur.

Focul Sfinților care „arde” iarna

Iată ce spune Gh. F. Ciaușanu în „Superstițiile poporului român” despre sărbătorile legate de venirea primăverii și despre revenirea la viață, într-o cartea scrisă în urmă cu mai bine de un secol. „Revenirea regulată a primăverii, a înviorării întregei firi, după mohorâta și mocnita iarnă, a fost întâmpinată totdeauna cu același chef și voie bună ca în zilele noastre. Cei vechi, cu o admirabilă finețe, au concretizat această regulată întoarcere a primăverii, în mitul Proserpinei. De cum începe să dea colțul ierbii și să iasă frunza în codru, ca banul, de atunci începe și sărbătoarea atât de însuflețită a primăverii. Obiceiuri de mii de ani se păstrează în popor cu atâta credincioșie, încât par a se fi născut ieri”.

Încă din timpurile străvechi, oamenii aveau diverse ritualuri pentru a scăpa de cele rele. Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în trecut se aprindeau focuri pentru „a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.

Temperaturi extreme de-a lungul anilor

Cum Soarele va lumina Pământul o perioadă mai mare de timp, natura își va începe un nou ciclu de viață. Echinocțiile sunt, în general, cele mai intense perioade de detoxifiere și curățenie ale organismelor vii. Întreaga emisferă nordică a Pămânului intră într-un proces caracterizat prin schimbări atmosferice importante - vânturi, ploi sau umezeală.

De aceea, temperaturile în această zi variază mult de la an la an. Au fost și +23 de grade, dar și -20. De exemplu, la Obârșia Lotrului au fost -18 C în dimineața lui 20 martie 2021 și 2022. În 2020 maximele au atins +23 C la Băile Herculane. La București, cea mai caldă zi de 20 martie din ultimele patru decenii a fost în 2004, cu maximă de +23,1, iar cea mai rece zi a fost în 2018, când la amiază au fost +1,6 C. Noaptea din 2022 a adus minimă de -7.7 C, iar cea din 2004 a fost cu 15 grade mai caldă. La unul dintre polii frigului din România, Miercurea Ciuc, noaptea de 20 martie din 1984 a adus o minimă de -25,3 C. Cea mai caldă zi a fost în 1990, cu maximă de +21,4 C.

Copiii bat pământul cu bețele

Pe vremuri, Echinocțiul de primăvară era asociat cu momentul în care fertilitatea pământului crește cel mai mult. Oamenii aveau multe tradiții și obiceiuri pe care le respectau când avea loc acest eveniment. Se spune că la Șinca Veche, dacii aveau un lăcaș de cult, situat într-o grotă, unde făceau dansuri ritualice. După ce s-a trecut la creștinism, ritualurile s-au modificat și au căpătat o altă însemnătate.

Când începe Echinocțiul de primăvară, începe și un nou an agrar, iar la sate copiii bat pământul cu bețe pentru a alunga frigul și rostesc: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.

Odată cu Echinocțiul de primăvară se mai sărbătorește și pornirea plugului, moment important în aproape toate culturile din lume, indiferent de religie.

 

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe", care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” - „egal” şi „nox” sau „noctis” - „noapte”.

Ce nu ai voie să faci în această zi

Conform tradiției, în această zi nu trebuie să te cerți cu nimeni și să nu te superi, căci vei strica armonia și liniștea adusă de această perioadă. De asemenea, nu trebuie să faci rău animalelor sau plantelor. Se spune că răul făcut se va întoarce împotriva ta.

×
Subiecte în articol: echinoctiul de primavara