Este ziua 167 a anului
Au mai ramas 198 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Nimeni nu-i poate da omului minte si noroc"
- se zice celui care nu urmeaza povetele altora. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Tihon s-a nascut intr-o familie de credinciosi crestini, fiind fagaduit de parintii sai lui Hristos. Pentru viata sa cea fara de prihana a fost hirotonit diacon, ajungand pe urma Episcopul Amatundei. A intors pe multi din ratacirea si desertaciunea idolilor catre credinta cea dreapta a lui Hristos. A daramat multe capisti idolesti si a zidit biserici. A facut multe minuni si in viata, si dupa moarte. Sfantul acesta a infipt o vita uscata in pamant si indata s-a prins si a dat rod mai inainte de vreme. Iar vita aceea, gatindu-si roadele, de cum se incepea dumnezeiasca lauda a sfintei liturghii, arata strugurii parguiti, iar cand se savarsea dumnezeiasca jertfa, strugurii erau copti si gata de mancat.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 16 iunie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 16 iunie 1873, s-a stins din viata Andrei Saguna, unul dintre conducatorii luptei de eliberare nationala a romanilor din Transilvania, primul presedinte al ASTREI. Studiile gimnaziale le-a urmat la Miscolt si la Pesta, pe cele superioare - de Filosofie si Drept - la Universitatea din Pesta, iar studiile de Teologie, la Seminarul ordodox din Varset. A intrat apoi in manastirea sarbeasca Hopovo, unde a fost tuns in monahism sub numele Andrei. La 15 iunie 1846, e numit "vicar general" al Episcopiei Ardealului. La 2 decembrie 1847, este ales episcop, iar in 1864 va fi numit arhiepiscop si mitropolit al reinfiintatei Mitropolii a Transilvaniei. Pe taram cultural, a organizat invatamantul elementar si mediu ortodox romanesc din Transilvania, punandu-l sub indrumarea Bisericii. A fost presedinte al Marii Adunari Nationale romanesti de pe Campia Libertatii de la Blaj, din mai 1848.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
In timpul jocului Calusului se trece gradat de la atmosfera pasnica, dinaintea luptei, redata de mersul la pas al cailor, numita Plimbarea, la tropaitul si galopul vijelios cand, la unele cete din Dolj, apar victime in randul calusarilor, secventa rituala numita sugestiv Doborarea din Calus. Ciocnitul betelor, zanganit al armelor de lupta, zgomotul produs de batutul pamantului cu picioarele, de clopotei, zurgalai si pinteni au menirea de a infricosa adversarele. Comenzilor date de vataf si strigaturile de joc sunt un adevarat jurnal de razboi, care cuprinde pregatirea de lupta: "Hai la Calus, hai; / Hai, hai!" (Ganciova, jud. Dolj); "Hei la sa! / Hei la sa!" (Parvu-Rosu, jud. Arges); "Halai-sa / Halai-sa!" (Costesti, Arges); pornirea la atac: "Haida, pe ea, / Pe ea si iar asa!" (Slavesti, jud. Valcea); "Hap, zi-i, jalda, / Jalda pe ea!" (Carligei, jud. Gorj); urmarirea si pedepsirea inamicului: "Uite-o icea, / Hai pe ea, pe ea" (Ganciova, jud. Dolj); "Ii hap, i-auzi, i-auzi, ia-o, ia-o!" (Mischii, jud. Dolj); "Iara asa, sa, / Dai, dai!" (Orlesti, jud. Valcea); avertizarea calusarilor de pericole: "Hai paza si iar paza / hai pe ea" (Barca, jud. Dolj); incurajarea ostii cabaline: "Halai-sa, / Hap, hap, / Dii, mai, dii!" (Neajlovu, jud. Giurgiu). Comenzile si strigaturile acestea sunt de mare vechime. Ele cuprind uneori cuvinte necunoscute sau iesite din vocabular: "Ei joaca, repetand strigatul jalda" (Urdarii de Sus, jud. Gorj); "Striga: "Hap, zi-i, jalda, jalda pe ea!"" (Carligei, jud. Gorj).
(Profesor Ion Ghinoiu) |