Este ziua 356 a anului
Au mai ramas 9 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" A aprinde
lumanarea inainte
de a se face noapte"
- a face un lucru inainte de vreme.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta Anastasia, praznuita astazi de crestini, a trait in vremea domniei lui Diocletian. Tatal ei era pagan, iar mama sa, Fausta, crestina. Pentru formarea caracterului si culturii sale a fost incredintata unui dascal, Hrisogon, renumit pentru credinta sa. De la el Sfanta Anastasia a invatat citirea SfIntei Scripturi, iar mama ei ii vorbea despre Hristos. Dupa moartea mamei sale a fost data de tatal sau unui pagan cu numele Puplie. Si-a pastrat fecioria si, noapte de noapte, imbracata saracacios, se furisa din casa si mergea in temnite ingrijind pe cei care patimeau pentru Hristos. A fost legata intre patru stalpi si i s-a dat foc de vie.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 22 decembrie
|
|
CALENDAR DE POST
|
SAPTAMANA 19-25 DECEMBRIE |
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Craciun este un zeu fitomorf si solar specific teritoriilor locuite de stramosii autohtoni ai romanilor, geto-dacii, identificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun (25 decembrie) in imediata apropiere a solstitiului de iarna: la Roma pana in secolul al XIII-lea, in Franta pana in anul 1564, in Rusia pana in vremea tarului Petru cel Mare, in tarile Romane pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. La romani, amintirea acelor vremuri este inca proaspata de vreme ce in unele sate banatene si transilvanene ziua de 1 ianuarie, Anul Nou, se numeste Craciunul Mic. Determinativul de mos indica varsta zeului adorat care trebuie sa moara si sa renasca la Anul Nou impreuna cu timpul calendaristic. In Calendarul popular, varsta sfintilor crestini, imbracati in haine pagane, si a zeitatilor pagane, imbracate in haine crestine, este apreciata prin numararea zilelor de la 1 ianuarie. Peste sarbatoarea autohtona a Craciunului s-au suprapus Saturnaliile romane, apoi nasterea zeului solar de origine iraniana, Mithra, si, dupa aparitia crestinismului, nasterea Domnului Iisus. Obiceiurile de Craciun, Anul Nou si Boboteaza formeaza laolalta scenariul mortii si renasterii divinitatii: sacrificiul ritual al porcului la Ignat (20 decembrie), animal care reprezenta la unele popoare ale Antichitatii spiritul graului; prepararea alimentelor rituale, in special colacii de Craciun s.a. Abundenta obiceiurilor si credintelor ilustrau degradarea timpu-lui, dezordinea si haosul dinaintea Creatiei. (Profesor Ion Ghinoiu)
|