Este ziua 136 a anului
Au mai ramas 229 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Ochii inteleptului vad mai departe"
- arata foloasele intelepciunii >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Celebrat astazi, Cuviosul Teodor a primit denumirea de "Sfintit" pentru ca, atunci cand l-a zamislit mama lui, a vazut in vis o stea foarte luminoasa pogorandu-se din cer spre pantecele ei. Asa ca, mai inainte a aratat Dumnezeu pe placutul sau, inca din pantecele mamei sale Teodor fiind sfintit cu darul Sfantului Duh. A fost ales ca ucenic al Sfantului Palomie cel Mare si staret al manastirii din Tabenesi. La moartea lui Pahomie, Sfantul Teodor cel Sfintit a fost ales staret al tuturor manastirilor conduse odinioara de dascalul sau, reusind cu ajutorul luminarii de la Dumnezeu sa aduca pacea acolo unde se ivisera dezbinari. S-a stins din viata impacat cu gandul ca a condus cu credinta Biserica.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 16 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 16 mai 1946 incepe procesul maresalului Ion Antonescu, conducatorul statului roman (1940-1944) si al fostilor sai demnitari. In actul de acuzare, toate actele de guvernare a Romaniei in perioada 1940 -1944 sunt prezentate drept crime de razboi si de tradare a intereselor poporului roman, cea mai grava fiind razboiul impotriva URSS, care a fost purtat in virtutea dreptului sacru al refacerii integritatii teritoriale grav stirbite in vara anului 1940. Maresalul, asumandu-si intreaga raspundere a actelor sale de guvernare, implicit si ale colaboratorilor sai, respinge, punct cu punct, toate invinuirile cuprinse in actul de acuzare, cat si afirmatiile acuzatorilor publici. Dupa judecarea si respingerea recursului, dintre cei condamnati la moarte au fost executati, la 1 iunie, ora 18:00, in Valea Piersicilor, de langa penitenciarul Jilava, I. Antonescu, M. Antonescu, C.Z. Vasiliu (Picki) si Gh. Alexianu.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Zorile sunt Zeite invocate in unele cantece funerare din Cartea romaneasca a mortilor pentru a-i da ragaz sufletului sa-si pregateasca asa cum se cuvine despartirea de lumea de aici si plecarea in lumea de dincolo. Cantecele de Zori, numite Zorile de afara sau Zorile la fereastra, sunt texte rituale de mare vechime si tulburatoare frumusete cantate la unison sau antifonic de un grup de femei in diferite momente ale ceremonialului funerar. Melodia impresioneaza prin arhaicitatea sonoritatilor, iar textul prin puterea lui evocatoare. In imaginarul popular, Zorile sunt zane surori, de obicei trei, care hotarasc, prin insasi aparitia lor inainte de rasaritul Soarelui, iesirea sufletului din existenta si plecarea lui in postexistenta. Batranele le canta cu fata la rasarit, cu o lumanare si un fir de busuioc in mana. Detasate de tragedia familiei indoliate, acestea roaga Zorile sa nu se grabeasca sa rasara, in variantele gorjenesti, sau le intreaba de ce s-au grabit sa apara in ziua plecarii defunctului, in variantele mehedintene si, uneori, in cele banatene. Cand sunt implorate sa intarzie se aduce ca argument timpul scurt pe care il are defunctul sa pregateasca ospatul funerar, turta de ceara din care se confectioneaza statul sau toiagul mortului, panza ce o va intinde peste ape ca substitut al podului, mijlocul de transport, carul cu boi, scrisorile catre rude sa vina la ospat si sa-si ia ramas bun de la sotul, sotia, copilul, parintele plecat (judetele: Gorj, Mehedinti, Caras-Severin, Timis, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu).
(Profesor Ion Ghinoiu)
|