Este ziua 353 a anului
Au mai ramas 12 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" La joc si la betie se cunoaste romanul "
- atunci cand nu mai stie ce face omul isi da arama pe fata.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Bonifaciu a trait pe vremea imparatului Diocletian (284-305). Era robul unei femei de neam mare, cu numele Aglaia, fiica lui Acacius, proconsulul Romei. Bonifaciu traia in pacate trupesti cu stapana lui si era si betiv, dar era milostiv, indestula cu draga inima pe cei lipsiti, isi pleca urechea si inima la suferintele si rugamintile oamenilor. Sfantul Bonifaciu a mers in Tarsul Ciliciei, unde sfintii erau chinuiti. I-a gasit patimind si suferind pentru Hristos. Le-a sarutat lanturile si ranile. Aprinzandu-se de ravna dumnezeiasca, s-a dus inaintea ighemonului si a marturisit ca este crestin. A fost prins si supus la multe si felurite chinuri, apoi i s-a taiat capul.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 19 decembrie
|
|
CALENDAR DE POST
|
SaPTaMaNA 19-25 DECEMBRIE |
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Sotia lui Craciun, moaşa pruncului Iisus, este numita in legendele nativitatii Craciuneasa. Este o reprezentare mitica binevoitoare care, fara ştirea lui Craciun, adaposteşte pe Maica Domnului şi o ajuta la naştere. Pentru aceste fapte, Craciun o pedepseşte cu asprime, taindu-i mainile din cot. Maica Domnului ii pune mainile la loc şi i le face sa straluceasca precum Soarele. Betele din lemn de alun infipte de copii din vestul Olteniei şi estul Banatului in morminte, langa stalp (cruce), in Ajunul Craciunului, in care se vor sprijini sufletele mortilor la deschiderea mormintelor se numesc "colindele". Adesea, aceste toiege se dadeau de pomana pitarailor colindatori de catre gazdele colindate. Nuielele de alun sunt taiate de copii pana in ziua de Ignat, se usuca şi apoi se ornamenteaza prin diferite tehnici (taiere, jupuirea cojii, afumare) cu romburi albe şi negre reprezentand eterna opozitie dintre zi şi noapte, dintre vara şi iarna, dintre viata şi moarte. Motivele ornamentale de pe "colindele", asemanatoare cu romburile stalpilor funerari şi ai stalpilor de la foişoarele caselor din sud-vestul Romaniei ciopliti in lemn, se obtin prin trasarea pe batul de alun, de la un capat la celalalt, a unei spirale "dus-intors". (Profesor Ion Ghinoiu)
|