Este ziua 304 a anului
Au mai ramas 61 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cine se judeca
pierde un bou si
castiga o pisica"
- cine umbla in judecati are de pagubit.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi sunt praznuiti Sfintii Apostoli Stahie, Amplie, Urban, Aristobul si Narcis. Dintre acesti cinci Sfinti Apostoli, Sfantul Stahie a fost numit episcop al Vizantiei de catre Apostolul Andrei si a zidit si biserica din Arghiropol, la care se aduna multime de crestini pentru a slavi numele Domnului. Sfantul Aristobul a ajuns episcop al Iracliei, si a adus pe multi la credinta lui Hristos. Sfintii Amplie si Urban au fost numiti si ei episcopi de Apostolul Andrei: Amplie era episcopul cetatii Odisopoleos, iar Urban, al Machedoniei. Pentru marturisirea in Iisus au fost omorati de iudei si de elini. Iar Narcis, fiind facut episcop al atenienilor si in multe feluri fiind chinuit, si-a dat si el sufletul lui Dumnezeu, pentru Care si-a varsat sangele cu osardie si smerenie si a luat fericitul sfarsit al ostenelilor sale celor multe.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 31 octombrie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 31 octombrie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semneaza decretul de unire al celor doua Directii ale Arhivelor Statului, din Bucuresti si Iasi. Arhivele Statului din Romania au luat fiinta la 1 mai 1831, la Bucuresti, si la 1 ianuarie 1832, la Iasi, fiind printre cele mai vechi institutii administrative si culturale romanesti. Dupa Unirea din 1918, la Arhivele Statului din Romania au fost integrate celelalte institutii similare din Transilvania, Basarabia si Bucovina, fiind infiintate directii regionale la Cluj, Chisinau si Cernauti. In prezent, Arhivele Nationale, numite astfel incepand din anul 1996, sunt organizate pe o structura centrala si pe directii judetene. Arhivele Statului au fost conduse, de-a lungul a peste 17 decenii de existenta, de personalitati marcante ale culturii romanesti ca: Ion Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Cezar Boliac, B. P. Hasdeu.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
O dovada ca vechiul calendar roman incepea primavara este numele lunilor care indicau ordinea lor in raport cu Anul Nou sarbatorit la 1 martie, nu la 1 ianuarie: Quintilis (luna a 5-a), Sextilis (luna a 6-a), September (luna a 7-a) s.a.m.d. Astazi, numele acestor luni au sens numai daca incep sa fie numarate de la
1 martie, nu de la 1 ianuarie. Spre deosebire de anul civil si bisericesc, unde lunile au primit nume de zei (Ianus, Mars etc.) si figuri ilustre din istoria romanilor (Iulius Caesar, Augustus), lunile calendarului popular sunt legate de viata oamenilor de pe pamant. Iata cateva exemple inregistrate din zona Muntilor Apuseni: Carindar, luna ianuarie, cand se obisnuia sa se faca in noaptea Anului Nou calendarul meteorologic din foi de ceapa sau din coji de nuca; Faurar, luna februarie, cand mesterii fierari faureau sau reparau uneltele agricole; Florar, luna mai, timpul florilor; Ciresar, luna iunie, timpul cand se coc ciresele; Cuptor, luna iulie, timpul cel mai calduros din intregul an; Brumarel sau Brumarul Mic, luna octombrie, cu aparitia primelor brume; Brumar, luna noiembrie, timpul cand cad brumele groase. Lunile anului aveau mai mult semnificatii economice si meteorologice decat astronomice, adica erau cadre ale vremii si apoi cadre ale timpului. Asa-numitele calendare batranesti aveau drept scop aflarea vremii in cursul anului, a lunilor ploioase sau secetoase si apoi cel de masurare a timpului.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|