Luni 4 februarie 2008

Este ziua 35 a anului

Au mai rămas 331 de zile

Soarele

Răsare la 7:31

Apune la 17:28

Luna

Citește pe Antena3.ro

La sediul AUR deja e petrecere. George Simion dansează pe muzică populară, în așteptarea primelor rezultate

Răsare la 6:03

Apune la 14:22

Lună nouă 7 februarie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 februarie

Lună plină 21 februarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 29 februarie

Sărbătoare creştină

Sfântul Isidor Pelusiotul s-a născut într-o familie de creştini egipteni. Era rudă cu Teofil şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei. Aprofundându-şi cunoştinţele, a început să scrie, lăsând credincioşilor o serie de cărţi despre dreapta credinţă. Sfântul Isidor şi-a dăruit averea şi a mers apoi la aşezările monahiceşti de pe Muntele Pelusion, unde a devenit călugăr. Primind harul lui Dumnezeu, sfântul a întărit pe cei ce săvârşeau fapte bune şi i-a mustrat pe cei neascultători, reuşind să îi întoarcă pe mulţi la credinţa cea dreaptă. Mergând vestea despre înţelepciunea sa, mulţime de oameni venea la el pentru a primi poveţe. Sfântul Isidor s-a săvârşit din viaţa lumească la o vârstă foarte înaintată.

Calendar creştin-ortodox

Cuviosul Isidor Peluziotul;

Sfântul Mucenic Avramie

Calendar romano-catolic

Sf. Andrei Corsini, episcop;

Sf. Veronica

Calendar greco-catolic

Sf. Isidor Pelusiotul, călugăr

S-a întâmplat azi

În România

1526 – Începe campania lui Ştefăniţă, domnul Moldovei, în Ţara Românească. Oastea moldoveană pradă până la Târguşor; în urma înţelegerii intervenite între cei doi domni, Radu de la Afumaţi predă pe boierii moldoveni pribegi, care sunt executaţi;

1914 – Conducerea Partidului Naţional Român întrerupe definitiv discuţiile cu guvernul maghiar, în urma refuzului “recunoaşterii poporului român ca individualitate politică şi a asigurării dezvoltării sale”;

1933 – Legea pentru autorizarea stării de asediu, în baza căreia guvernul este împuternicit a decreta, în caz de necesitate, pe termen de cel mult şase luni, starea de asediu globală sau parţială. Prin decret regal se introduce, în aceeaşi zi, starea de asediu la Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Galaţi, Timişoara, în zona industrială Prahova;

1947 – Ministrul de Externe al Marii Britanii, Ernest Bevin, semnează la Londra tratatele de pace cu România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda şi Italia.

În lume

1789 – George Washington este ales de Colegiul Electoral primul preşedinte al SUA.

Născuţi la 4 februarie

1937 – Emanuel Mandric, regizor (m. 1997);

1959 – Monica Luisa Macovei, fost ministru al Justiţiei.

Click istoric

La 4 februarie 1809 s-a născut la Buzău poetul Vasile Cârlova. A învăţat limba greacă şi limba franceză, dar la stăruinţa lui Ion Voinescu va scrie poezii în limba română. În 1827 scrie “Păstorul întristat”, poezie publicată în Curierul Românesc de I. Heliade Rădulescu. În 1828 scrie “Ruinurile Târgoviştei” în aceeaşi gazetă, cu o prezentare a lui Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: “Geniul său cel poetic făgăduieşte mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui”. În 1828 scrie poezia “Rugăciune”, publicată postum. În 1831 poetul moare, în urma unei boli infecţioase. A fost îngropat în curtea Bisericii “Madona Dudu” din Craiova.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Bozul (Sambucus ebulus L.) din familia Caprifoliaceae este o divinitate a vegetaţiei cu chip de plantă, invocată să dezlege ploile în ceremonialul Paparudei, să vindece muşcătura de şarpe şi să alunge fulgerele pe timp de furtună. Tulpinile verzi sunt, în ceremonialul Paparudei, odăjdii îmbrăcate de persoana care joacă rolul zeiţei pluviometrice, ramurile uscate adunate de copii, femei curate sau iertate devin ruguri funerare aprinse în zilele de Măcinici, Lăsatul Secului şi Joimari în curţi sau pe mormintele din cimitir. Sub influenţa creştinismului, bozul a devenit o plantă malefică, numită şi “poama dracului”. La rădăcina lui, în pământ, s-ar ascunde dracul, iar în aer, printre tulpini, drăcoaica. În unele credinţe bozul este o divinitate feminină, măritată cu Socul, divinitate masculină. Se spunea că cel care tăia şi arunca tulpini de boz în locurile unde creştea socul primea de la acesta, ca recunoştinţă, sfaturi bune. Când se culegea, bozul era invocat şi respectat ca o divinitate: “Bună dimineaţa, Bozule! Eu te cinstesc cu pâine şi sare şi cu nouă mătănii, iar tu să mă cinsteşti cu sănătatea vitei mele, să nu-i stea viermii în rană cât nu stau popii, primarii şi dregătorii în Rai”. Fructele, recoltate toamna târziu, erau folosite pentru colorarea textilelor şi a vinurilor din struguri, iar florile, frunzele şi tulpinile culese în Ziua Crucii (14 septembrie) pentru vindecarea rănilor vitelor. (Profesor Ion Ghinoiu)