• Este a doua zi a Postului Paştilor, au mai rămas 46 de zile
• Ziua europeană a victimelor terorismului
• Este a doua zi a Postului Paştilor, au mai rămas 46 de zile
• Ziua europeană a victimelor terorismului
• Este ziua 71 a anului
• Au mai rămas 295 zile
Soarele:
Răsare la 6:35
Apune la 18:17
Luna:
Răsare la 7:58
Apune la 23:23
Primul pătrar(Luna în creştere):
14 martie
Lună plină:
21 martie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
30 martie
Lună nouă:
6 aprilie
Sărbătoare creştină
Prăznuit astăzi, Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului a intrat în monahism în Mănăstirea Sfântului Teodosie având ca îndrumător pe pustnicul Ioan Moscul. După moartea pustnicului s-a întors la Ierusalim. În această perioadă, perşii cuceriseră oraşul, luând cu ei, la plecare, lemnul Sfintei Cruci. După moartea lui Zaharia, Sofronie este ales Patriarh al Ierusalimului. A lăsat Bisericii multe scrieri vrednice de cuvânt şi de pomenire, în care îi învăţa pe credincioşi trăirea cea dreaptă şi vieţuirea după voia lui Dumnezeu.
Calendar creştin-ortodox:
Sfântul Sofronie Patriarhul Ierusalimului; Sfinţii Mucenici Trofim şi Talu (Zi
aliturgică)
Calendar romano-catolic: Sfânta Rozina
Calendar greco-catolic: Sfântul Sofronie, arhiepiscopul Ierusalimului
Calendar de post
10 L Sf. Mc. Condrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Începutul Postului Mare. Zi aliturgică)
11 M Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Talu (Zi aliturgică)
12 M Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul
13 J Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nichifor
14 V Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul
15 S Sfinţii Mucenici
Agapie, Plisie şi Timolau şi cei împreună cu dânşii (Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor)
16 D Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Anin
17 L Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mucenic Marin
18 M Sf. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului
19 M Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria
20 J Cuvioşii Mucenici ucişi în Mănăstirea “Sfântul Sava cel Sfinţit”
21 V Cuviosul Iacob, episcopul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion
22 S Sf. Sfinţit Mc. Vasile, preotul din Ancira (Pomenirea morţilor)
23 D Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Proverbul zilei:
“A pus piciorul pe pragul sorţii”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întâmplat azi
În România
1291 – Românii din Transilvania sunt menţionaţi ca participanţi alături de nobili, de saşi şi de secui la congregaţia de la Alba-Iulia, ale cărei lucrări se desfăşuraseră cu puţin timp în urmă în prezenţa regelui Andrei al III-lea. Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus în stăpânirea domeniilor de la Făgăraş, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania;
1871 – Începe guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu, care a pus bazele constituirii Partidului politic Conservator;
1954 – Hotărâre a Consiliului de Miniştri privind persoanele internate, care prevede: punerea în libertate a celor reeducaţi, stabilirea de domiciliu obligatoriu pentru cei nereeducaţi, trimiterea în cercetare şi apoi în judecată a persoanelor pentru care se va stabili că ar fi comis infracţiuni.
În lume
1955 – A murit bacteriologul Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei (n. 1881);
1985 – Mihail Gorbaciov este ales secretar general al PC al Uniunii Sovietice.
Născuţi la 11 martie
1544 – Torquato Tasso, poet (m. 1595);
1953 – Ladislau Bölöni, antrenor de fotbal.
Credinţe populare, tradiţii, semne
În majoritatea zonele etnografice este obiceiul ca de 9 martie să se facă diferite copturi cu chip de om, albină, pasăre sau în formă de colac. Forma acestor preparate din aluat şi numele lor au semnificaţii legate de începerea primăverii şi a anului agrar. La nici o altă sărbătoare calendaristică femeile nu modelează atâtea forme antropomorfe din aluat ca în ziua de Măcinici. De multe ori, acestea seamănă cu păpuşile cu care se joacă copiii, “au cap, ochi, nas, gură, mâini şi picioare făcute din făină de grâu şi frământate în miere, cu miez pisat de nucă” sau cu figurinele umane găsite de arheologi în săpături. În sudul României formele antropomorfe modelate din aluat în forma cifrei opt erau uscate şi fierte în apă, în care se adăuga apoi zahăr şi miez de nucă. Interesante sunt şi turtele din aluat ornamentate cu cercuri mici, simbol al Soarelui ajuns în cursa sa anuală într-un moment critic la echinocţiul de primăvară. Toate aceste preparate din aluat, indiferent de denumire şi formă, se împărţeau la rude şi vecini. În această zi, morţilor li se împart Măcinici, dar şi alte produse alimentare: fasole sleită, nuci, poame, alune. În unele
sate din Muntenia se făcea un “bradoş mai mare, în formă de om, cu gură, cu urechi şi cu nas, dar orb, numit Uitata. Acesta se face pentru pomenirea tuturor morţilor care în timpul anului ar fi fost uitaţi, adică nepomeniţi”.
• Profesor Ion Ghinoiu